Ganduri si idei in faza de trezire. Revizuit si adaugat

Duhul insasi se va descoperi noua, astfel nu avem nevoie sa descoperim tainele naturii si apoi sa folosim aceste descoperiri chiar impotriva naturii si a noastra ca fiinte ce facem parte din aceasta. Noi in permanenta facem acest lucru. Furam, descoperim tainele naturii iar apoi ne folosim de acestea chiar impotriva ei. Propria noastra minte o folosim foarte mult impotriva naturii ca si cum noi nu am face parte din natura, ca si cum am putea parasi globul pamantesc la dorinta, in oricare moment si astfel putin ne-ar pasa de natura. Dar chiar si daca am putea parasi acest spatiu, tot ar trebui sa ne pese. Anume  asa a procedat  si anume din acest motiv Prometeu a fost pedepsit. Pentru ca a furat focul zeilor el a fost  legat de o stanca inalta iar Zeus si-a trimis o fiara ciudata cu cap de vultur sa ii sfasie trupul si sa ii manance ficatul in fiecare zi. Anume asa va fi si soarta noastra. Puscaria sau temnita Naturii este mult mai grea decat temnita omul facuta pentru om. Temnita Naturii este o altfel de temnita, in comparatie cu care temnitele noastre vor parea niste sanatorii sau case de relaxare. Vom ajunge probabil ca Prometeu, condamnati la vesnicul chin, la vesnica suferinta. De multe ori stam si ne intrebam. Am auzit tot felul de intrebari in legatura cu, ce  este iadul si la fel de multe descrieri pentru ce ar fi acesta .

Iadul nu este nimic altceva decat un spatiu psiho-energo-informational unde gradul de libertate se diminueaza pana la zero. Si societatea noastra poate ajunge in curand sa devina un adevarat iad unde toti din jur trag de tine, chiar musca din tine, te lovesc, fiecare face ce vrea si nu ai nici o posibilitate de a te apara. Vedem cum chiar in zilele noastre se intampla astfel de lucruri in lume. Tot felul de lucruri se intampla sau sunt declansate in fata carora omul nu are posibilitatea de a se apara. Exista posibilitatea de a se ajunge acolo unde posibilitatea omului de a se apara impotriva violentelor de tot felul poate sa fie diminuata pana la zero. Atunci vom putea spune cu adevarat ca traim intr-un iad. Nu sunt foarte multe conditii necesare si suficiente de intrunit ca sa se ajunga la acest nivel.

Raiul, din aceasta perspective este cu totul altceva. Este un spatiu psiho-energo-informativ unde gradul de libertate poate ajunge practic pana  la infinit, la absolut. Privit din aceasta perspectiva poti zbura in orice colt al Universului modificandu-ti propriul corp sau, cat si structura energo-informationala, adaptandu-te permanent in comformitate cu cerintele acelor medii inconjuratoare de viata oferite de spatiile respective. In acel spatiu numit rai, fiinta spirituala are capacitatea de a se modifica si de a se transforma, adaptandu-se permanent la noile conditii de viata iar aceasta posibilitate creste de lanivelele inferioare la cele superioare sau mai fine, pana la infinit.  Anume asa, daca am gandi si am vedea lucrurile  din perspectiva respectiva, lumea si constiinta noastra s-ar schimba foarte mult. Azi  din pacate in lume domina viziuni total false asupra realitatilor noastre fizice nemaivorbind de realitatile nevazute pentru ochiul nostru si necuprinse pentru constiinta noastra. Azi, aproape toata lumea crede si este  ferm convisa ca raiul e un spatiu in care curg rauri de lapte printre maluri de marmelada si este suficient  doar sa iti doresti ceva, ca imediat se indeplineste. Daca ar fi chiar asa, credeti-ma ca fiecare dintre spirite s-ar plictisi foarte repede si acel spatiu ar deveni foarte repede un iad si nicidecum un rai. Nu este nimic mai groaznic si mai degradant  decat implinirea oricarior dorinte. Iata, chiar din acest motiv Prometeu este un infractor mai degraba si nu un erou asa cum am fost noi mintiti sa ne raportam la el si la fapta sa. Tocmai din acest motiv, zeii l-au pedepsit iar noi l-am ridicat la rang de erou. Acest lucru e oarecum firesc si clar pt ca vine din egoul nostru si din mandria noastra. Noi ne-am imaginat pe noi insine ca fiind fiinte supreme, coroana creatiei, ne-am imaginat dumnezei, desi in realitate noi suntem doar niste creaturi. Nici macar creaturi in sensul adevarat al cuvantului nu suntem, cei mai multi dintre oameni, pentru ca o creatura se supune creatorului. Noi suntem niste robi, iar robul se supune stapanului. Stapanul fiecare si-l alege sau este impins sa-si aleaga unul. Noi cei de astazi ne supunem oricui, numai lui Dumnezeu, nu. Nu suntem simple creaturi dar totusi suntem  creaturi. Suntem creaturi, creatii si creatori la randul nostru. Acest lucru trebuie constientizat cat mai profund posibil si cat mai repede corectat. Deoarece, daca acest lucru nu va fi corectat, lumea va merge intr-o directie total gresita. Noi trebuie sa ne intoarcem cu fata spre creatie si nu spre ceea ce cream noi. Este adevarat ca tuturor ne place sa ne mandrim cu propriile creatii sau produse ala activitatii si foarte des aceasta mandrie ne face sa ne simtim un fel de dumnezei. Mandria este o mare ispita. Nu trebuie sa uitam ca suntem creatii si creaturi care am ajuns la un grad atat de ridicat de nesimtire si impertinenta incat am ajuns sa-l  aducem pe Dumnezeu la nivelul nostru de inchipuire si de intelegere, de fapt chiar sa-l aducem pe pamant si sa-l facem unul dintre noi, in loc ca noi sa ne intoarcem cu fata spre El si sa incercam sa ne ridicam la nivelul Lui de asteptari si pretentii. Noi am ajuns sa il adaptam pe Dumnezeu  la cerintele si viziunea noastra asupra realitatii. Asta pentru ca nu vrem sau ne este greu sa ne adaptam noi si sa ne transformam in conformitate cu cerintele legilor Universului asupra vietii si a realitatii. Cu alte cuvinte, noi, cu toata stiinta noastra am ajuns atat de nesimtiti incat il aducem pe Dumnezeu pe pamant, il facem unul dintre noi si il adaptam la nivelul nostru de cerinte, frici si temeri in loc sa ne transformam, sa ne adaptam, sa ne indreptam cu fata spere El si legile.

Universului pentru a reusi sa evoluam. Am ajuns sa il facem pe Dumnezeu dupa chipul si asemanarea noastra uitand tot timpul ca de fapt noi suntem creati dupa chipul si asemanarea Lui. In realitate, Dumnezeu nu este o personalitate, un individ sau o fiinta. Dumnezeu  Este un Sistem. El este un sistem natural, cosmic, organizat cu functie de autoechilibrare si orientat spre dezvoltare si scop. Cu alte cuvinte, Dumnezeu e un sistem cosmic natural organizat, in conformitate cu niste legi de autoechilibrare si dezvoltare firesti care se regasesc atat in planurile de sus cat si cele de jos, atat in intreg universul cat si in lumea noastra trecand prin om, lumea animala, vegetala , minerala. Aceiasi lege peste tot. Precum sus asa si jos, precum jos asa si sus. Dupa aceleasi legi se ghideaza toate aceste lumi. Astfel pentru ca omul sa poata trai in corpul lui Dumnezeu, el trebuie sa devina o manifestarea  a naturii si nu o personalitate sociala, un element al naturii si al cosmosului si nu un element social, infractional, functional sau cine mai stie ce alt element.

Si diavolul din aceasta perspectiva este tot un sistem. Diavolul din aceasta perspectiva reprezinta un sistem social logic organizat. Acest sistem are propria lui logica extrem de perfida care foloseste atat logica umana cat si cea cosmica dar intr-un fel putin modificat, astfel incat rezultatul va fi diametral opus. Acest sistem cauta permanent sa arate ca el nu exista, incearca sa convinga ca Diavolul nu exista in schimb face tot posibilul sa convinga pe oricine, chiar si prin intermediul altor oameni, inclusiv functionari ai bisericii ca Dumnezeu exista si ca pentru toate nefericirile noastre este de vina cine? Cel care exista fireste. Adica Dumnezeu. Cum sa fie vinovat cel care nu exista? Astfel foarte repede omul ajunge sa arunce cu bardita in ceruri, in Dumnezeu, gasindu-l vinovat de toate cele rele intamplate in viata lui, facand astfel munca Diavolului mai usoara. Iata din acest motiv am putea scpune ca daca omul e o personalitate sociala si traieste in societate conform legilor sociale, el mai degraba ajunge omul diavolului, ajunge sa traiasca mai curand in corpul Diavolului si nu in Dumnezeu. Acum, prin asta, nu vreau sa spun ca orice personalitate umana, orice om public este din start omu diavolului si traieste in corpul lui.  Mai curand vreau sa spun ca acei oameni care s-au ridicat asupra lumii sociale in care traim, creeaza legi pentu altii pe care nu le duc la indeplinire, nu le aplica, sau le aplica preferential, ocazional,  sau pe care, chiar ei le incalca ajung foarte usor oamenii diavolului desi pot sa nu-si dea seama de asta niciodata, din cauza egoului, mandriei, infumurarii si sentimentului de putere. Vorbesc aici despre cei oameni care nu cunosc o alta lege decat legea sociala, penala, civila, fiscala, administrativa,legea facuta de om pentru oameni. ( In comformitate cu aceste legi, fara a le incalca poti sa faci o multime de lucruri rele oamenilor si nici o lege facuta de oameni pentru oameni nu te va pedepsi, chiar si sa omori poti daca ai anumite puteri parapsihice si nici o lege nu te va pedepsi, pentru ca nimeni nu va putea demonstra nimic)  In aceasta lume, in toate tarile si sistemele oamenii creeaza astfel de legi,in care, din start  sunt lasate niste porti deschise numai pentru ei ,ca sa le poata incalca, fara a fi pedepsiti. Toti ceilalti, nu vor avea nici o posibilitate de a se apara importiva legilor strambe si  astfel diminuandu-se posibilitatea de aparare, adica gradul de libertate treptat scade pana la zero. In acest mod oameni care, ca si cum guverneaza, ca si cum dirijeaza, orienteaza lumea respectiva undeva, de fapt, acestea fara sa constientizeze o duc anume catre acest lucru : diminuarea libertatii pana la zero, lumea devenind un iad. Vedem acest fenomen destul de clar, se petrece in fata ochilor nostri. Car de orb trebuie sa fii ca sa nu vezi aceste lucruri? Acei oamenii care au dus lumea in aceasta directie vor deveni si sunt de fapt niste anticristi deoarece traiesc in corpul diavolului si se ghideaza dupa legile lui, adica dupa logica creata de om pentru om la fel precum si legele create de om pentru om. Focul pe care noi l-am primit de la Prometeu, din start l-am dirijat intr-o directie total gresita. Oamenii nu erau pregatiti si nici azi nu sunt pregatiti pentru a lucra cu stihia focului. Pur si simplu, noi nu am ajuns suficient de maturi pentru acest foc. Daca noi eram suficient de maturi pentru a lucra cu elementul foc pe care Prometeu l-a adus pe pamant, atunci am fi dirijat acel foc intr-o alta directie, constructiva, dumnezeiasca.  Dar noi, tocmai pentru ca nu suntem  maturi am indreptat focul in directia autodistrugerii, creand cu ajutorul lui tot felul de tehnologii, bombe atomice, arme de tot felul, care nu au nimic altceva in functia lor decat a ne distruge, unii pe altii. Arme facute de oameni ca sa ucida alti oameni. Mare logica, multa minte. Toti oamenii si toate sistemele sociale din care este compusa o societate sau tot globul inainteaza in conformitate cu o anumita experienta a fiecarui sistem. Medicina inainteaza conform unei anumite experiente si traditiei sale, traditiei lui Hipocrat. Pedagogia, psinologia inainteaza si se dezvolta in conformitate cu alte experiente si traditii, fie a lui Freud, fie a lui Maslow, sau fie dupa traditia lui Jung sau oricarui altcuiva, oricaror alti intemeietori a celor mai diferite curente si teorii. Politica si ea inainteaza si se dezvolta tot in conformitate cu anumita experienta si o anumita traditie : marxista, marxist leninista, capitalista sau de oricare alta traditie si oricare alta experienta, orientare. La fel se dezvolta si economia si toate sistemele din lumea respectiva, inainteaza si se dezvolta in conformitate cu o anumita experienta dobandita anterior si pornind de la un anumit intemeietor, de la un anumit sa zicem – proparinte sau intemeietorul unei anumite traditii, traditii inclusiv si de gandire, adica si de comportament, adica si de viziune, adica si de atitudine, de valorizare si devalorizare, ideologie si filosofie, factori motivatori si demotivatori. In tot acest timp, fiecare directie, traditie, curent etc, adesea uraste din tot sufletul sau respinge in totalitate orice alta directie, numai pentru ca nu coincide cu a lor, numai pentru ca este diferita ca viziune si atitudine.  (Eu sunt un om spiritual care ma indrept catre dumnezeu, dar in mersul meu catre el nu o sa scap ocazia sa-ti iau capul de pe umeri pentru ca nu crezi in Alah. Exista si astfel de atitudini.) Astfel chiar si in psihologie de exemplu, unii oameni se misca intr-o directie iar alti psihologi se misca intr-o directie total opusa care la fel ca si ceilalta are dreptul la existenta. Dar pentru ca se misca intr-o alta directie vor apare intotdeauna combatuti aprigi, capabili sa moara pentru traditia lor si sa-I distruga pe toti ceilalti care nu impartasesc traditia, fac parte din celalalt curent.  Tocmai din cauza unei astfel de dezvoltare a lumii, noi toti cat si intreaga societate umana am devenit unilaterali, fara chip, destul de ingusti la minte si din aceasta cauza in mod inevitabil atragem lovitura dupa lovitura asupra nostra tocmai din directia pe care o respingem. (Forta actiunii este egala cu forta reactiunii. Asta e lege. Orice actiune are un efect. Nu exista actiune, fie aceasta chiar si mentala, sau doar verbala, sau si un simplu gest care sa nu produca un efect. Orice actiune produce efect. Efectul poate sa fie mai mare sau mai mic, mai vizibil sau mai inobservabil, imediat sau in timp dar efectul apare obligatoriu. Cel care stie aceasta lege si o stapaneste, poate prin cateva gesturi si cateva vorbe sa produca mai multe efecte puternice decat altul cu o armata intreaga de oameni). Este la fel cum de exemplu, eu ma misc intr-o directie dar in acel timp sunt permanent lovit de aerul care vine din directia opusa. Sau un alt exemplu, sotul unei femei consuma alcool. Sotia, in mod firesc, dupa mintea ei, conform legilor inertiei, ii va interzice barbatului sa faca acel lucru. Sau sa zicem de exemplu ca sotul isi cheltuie banii cu alte femei. La fel de firesc si inertial sotia ii va interzice sa faca acest lucru. Se va certa permanent cu barbatul pe acest motiv, pentru ca ei aceste lucruri nu ii sunt placute. In viziunea ei, ea se comporta absolute firesc si chiar crede ca ceea ce face este pentru binele sotului. In realitate, ea nu produce un alt efect decat unul in urma caruia isi incurajeaza indirect sotul sa faca acel lucru mai departe chiar cu mai multa pofta si dorinta, deoarece fructul interzis este totdeauna dulce. Sotia,  prin actiunile sale, fara sa isi dea seama il provoaca pe sot sa se miste in acea directie deoarece ea ii aduce lovituri din directia opusa. El este ca si cum motociclistul, ea este ca si cum vantul care ii bate in plete din directia opusa. Principiul care spune ca fructul interzis intotdeauna este mai dulce functioneaza automat, ireprosabil, chiar si la cei mai destepti oameni. (daca vrei ca un om sa faca ceva, interzice-I sa faca acel lucru) Cu cat mai mult interzici unui om sau unei societati sau unui grup de oameni sa faca ceva, cu atat mai mult acel lucru va deveni placut si  oamenii il vor face in continuare, chiar daca se vor vedea obligati sa ascunda acele fapte. Din aceste perspective eu personal nu as interzice nimanui nimic. Chiar si drogurile, desi asta  pare acum pentru multi oameni ceva imoral, eu personal nu le-as interzice. As da drumul liber la toate drogurile si as anunta populatia de acest lucru . As face companii intensive de educatie de cativa ani in randul populatiei, copiilor si parintilor. Acest effort m-ar costa ca stat mult mai putin decat zeci de ani sa ii prind pe unii pentru traficsi pe altii pentru consum, sa-I tratezi pe unii pe banii celorlalti pentru ca prostii a avut curiozitati. Le-as spune care sunt consecintele si daca vor sa o faca, sa o faca, dar daca ai devenit dependent, sau ai facut vre-o prostie sub influenta drogurilor, imediat esti scos din cadrul societatii libere si stai bine mersi intr-o puscarie. Daca ai devenit dependent, te tratezi singur acasa impreuna cu parintii sau cei care te-au vazut ce faci si te-au lasat. In cadrul medical i-as trata numai pe cei care au fost fortati sa se drogheze prin violenta, adica au fost drogati cu forta, in afata vointei lor. Sunt si astfel de cazuri. Aceasta tendinta de a incalca, de a gusta din fructul interzis ne este noua si probabil ne este transmisa insa de pe vremea Evei, cand si ei i-a fost interzis  sa guste din roadele pomului din gradina Edenului, ea totusi gustand, ispitita fiind. Tendinta respectiva ni se transmite probabil genetic, prin mostenire, din neam. Suntem cu totii un neam careia ii place mai mult fructele furate decat cele din propriul pom. Din aceasta cauza nu e bine a interzice nimanui nimic. Sa faca fiecare cu el si cu viata lui orice vrea, dar sa fie constient de efectele pe care le produce asupra lui si al altora. Trebuie sa fie constient ca cei care nu se drogheaza poate nu vor ca din taxele si impozitile lor sa mearga banii pentru ai trata, dezintoxica, educa pe cei catre au avur curiozitatea sa se drogeze. Poate ca noi dorim ca respectivii bani sa mearga in a salva viata unui copil, nou venit pe lume. Este mult mai util insa sa ii dai posibilitatea sa faca, dar sa ii explici foarte clar care sunt consecintele actiunii sale.  Si daca omul allege sa culeaga asupra sa sau sa atraga asupra sa acele consecinte nu va trebui sa se planga in niciun fel sau sa vina dupa ajutor pentru ca dinainte I s-a spus care sunt rezultatele, care pot fi pericolele si riscurile . Pare a fi aici un paradox dar in realitate nu e nici un fel de paradox. Doar prostul se misca  permanent intr-o singura directie si vede lumea intr-un singur fel.  Uite sa zicem de exemplu ca sotul consuma alcool si vine in fiecare seara beat acasa. Sotia incearca sa nu ii interzica si chiar ii mai pune o sticla de vin pe masa, astfel impinge lucrurile in directia dorita de sot, sa mai bea o sticla. Si daca o bea si pe a doua, sa ii mai puna o sticla de vin pe masa si obligandu-l cumva sa o  consume si pe urmatoarea. La un moment dat va interveni reactia fireasca de aparare a organismului impotriva violentei. Prima sticla va fi poate o palcere, a doua – asa si asa, iar a treia sticla cu siguranta va deveni deja o violenta asupra organismului. Inca cateva experiente de genul acesta si barbatul se va lasa de alcool in mod sigur, tocmai pentru ca nimeni nu i-a interzis ci chiar la ajutat. Distape astfel fructul interzis- dispare si placerea. Ce placere poate sa aiba omul sa bea ca boul de fata cu sotia? A doua zi te mai si doare capul si tot organismul.  Organismul lui aparandu-se impotriva aceste violente, barbatul va inceta sa mai bea. Sau, daca barbatul isi cheltuie banii cu alte femei, sotia chiar ar trebui sa il incurajeze, sa il trimita la alte femei indemnandu-l sa isi cheltuie banii acolo. Ea nu trebuie in nici un caz sa il retina sau sa se roage de el sa nu plece. In scurt timp el va fi nevoit sa se apere singur de femei si sa nu imi mai cheltuie banii cu ele.

Ceva asemanator se intampla mai ales in medicina unde viziunea unilaterala asupra bolii si pacientului, numit – bolnav, este evidenta. Vine omul la spital si are o oarecare afectiune. Medicii ii injecteaza un medicament, o substanta. In urma acelei substante organismul omului produce o reactie. De fapt si in realitate omul trebuia sa primeasca mai degraba  un antimedicament insa medicii nu au cand sa stea pe ganduri si ii injecteaza o alta substanta in urma careia pacientul moare. Stai sa te intrebi cum s-a putut intampla asa ceva intr-un cadru medical a carui scop este de a-l salva pe om  si de a-i intoarce sanatatea, uneori chiar de a-l salva de la moarte. Cateodata nici nu stii cum sa gandesti. Pur si simplu ti se increteste creierul, te dor tamplele.Te intrebi daca nu cumva sunt prosti sau idioti acei medici. Nu. Ei pur si simpulu merg pe o linie de gandire inzestrata cu o anumita logica si o traditie bine invatata si nu au timp sa gandeasca, nu au cand si nici nu vor sa gandeasca altfel pentru ca daca ar incerca alte variante si ar incepe sa gandeasca constient  in mai multe directii deodata asta ar deveni foarte obositor, chinuitor chiar mai ales cand coinstentizezi mai multe lucruri decat trebuie si pentru a nu se intampla acest lucru, medicii sunt obligati sa gandeasca pe o singura linie de cauza si efecte,  intr-o singura directie si asta numai pentru asi asigura pe ei insisi, propria constiinta. Daca medicul in urma diagnostiuclui iti prescrie o anumita reteta si anume acea reteta care e scrisa intr-o carte sau pe o lista care trebuie administrrata intr-o asemenea situatie,  medicul nu va pati niciodata nimic, asta chiar daca pacientul moare. Medicul nu va ajunge la puscarie. El a procedat conform standartului intr-o astfel de situatie, comform diagnosticului. Daca va incerca sa gandseasca, sa analizeze si sa inteleaga ce se intampla cu adevarat in organismul acelui om si  i-ar administra altceva decat ce scrie intr-un compediu sau ghid medical, medicul ar putea risca sa intre la puscarie deoarece nu a prescris exact ceea ce era stabilit printr-o oarecare, sa zicem lege a lor.  Din acest motiv, medicii sunt obligati sa nu ia in considearare reactiile organismului ci sa prescrie exact ce le spune o regula sau o lege a lor interioara, care este bine stipulata, alb pe negtu  de catre cineva mai sus decat ei. Medicii nu au nimic altceva de facut decat sa o aplice cat mai exact fara a tine cont de om, de varsta de aspectele personalitatii acelui om , de starea lui emotionala, sufleteasca, spirituala  si multe multe altele. Exista un diagnostic si in conformitate cu acel diagnostic exista si o lista cu medicamentele necesare de prescris. Medicul alege un medicament sau mai multe din acea lista, le prescrie iar omul le foloseste si mai departe Dumnezeu cu mila! Medicul nu isi asuma si nici nu vrea sa-si asume vreo oarecare responsabilitate . El e nevoit sa se asigure  si din acest motiv nici nu il intereseaza ce se intampla mai departe chiar daca pacientul va muri. Acest lucru, diminuarea gradului de libertate in domeniul terapiei, vindecarii, medicinii, in curand  grad de libertate va ajunge pana la zero si atunci vom fi tratati exact ca niste roboti, de catre niste roboti. Diminuare gradului de libertate a mediculu, diminuare gandirii si initiativei, cautarii, cercetarii, analizei, descoperirei si chiar a creatiei (creator al sanatatii), nu inseamna nimic altceva decat pregatirea intrarii intr-un iad in cel mai adevarat sens al cuvantului, deoarece spuneam ca iadul nu e nimic altceva decat diminuarea gradului de libertate pana la zero. Tocmai din acest motiv medicii poarta asupra lor si fiecare medic in parte si sistemul in general, duc cu ei un foarte mare pacat in sensul cel mai direct al cuvantulu si vor plati scump pentru asta.
In primul rand, unul din aceste pacate este faptul ca medicul pune si anunta bolnavului un anumit diagnostic.  Din punctul meu de vedere, diagnosticul in general nu este necesar, pur si simplu nu este necesar. Daca un medic iti da tie un diagnostic nu face altceva decat sa iti dea tie personal posibilitatea de a amplifica acel diagnostic pana la paroxism, pana la limita, si chiar te ajuta sa il impingi pana la limita pe care o poti atinge personal. Pana la zero daca poti si astfel deodata te trezesti in mijlocul unui iad, in viata inca fiind. Astfel , pacientul stiind de propriul sau diagnostic, nu face altceva decat “se ajuta” sa provoace in interiorul sau aceasta imbolnavire. ( Cercetarile stiintifice psihologice arata ca dupa anuntarea diagnoticului boala nu scade in intnsitate si putere ci dimpotriva creste. Si atunci de ce iti mai spune care iti este diagnosticul? Sa te ajute cumva? A, da, omul are dreptul sa stie ce are. Dar daca stie asta oare il ajuta sau il incurca mai mult? Eu sunt psiholog si foarte des a trebuit sa ma gandesc mult, cum sa spun un anumit lucru astfel incat sa protejezi clientul meu de propria lui minte, dar sa o spun in asa fel incat totusi sa inteleaga si sa treaca real la modificarea anumitui stil de viata, de gandire, de atitudini. Dar asta sunt eu. Ceilalti psihologi nu fac asa, odata pentru ca nu au fost invatati si a doua, pentru ca este greu sa gandesti, sa creezi, sa inventezi) Pentru ca omul deja cunoaste simptomele, cum trebuie sa decurga boala, cunoaste de la medic si cat timp poti sa mai traiesti cu un asemnea diagnostic, ajunge sa moara stiintific, adica exact cum scrie la carte. Daca omul nu ar stii de ce este bolnav, sistemul imunitar in cele mai multe situatii s-ar descurca singur cu boala, pentru ca nu ar cheltui energiile in framantari naprasnice ci in directia autovindecarii, evident cu ajutorul, sustinerea si indrumarea medicului. Daca omul in momentul cand afla ca are o boala numita incurabila, sau chiar inainte, (bine este ca toata viata omul sa se straduiasca sa devina util lui Dumnezeu) este suficient in acele momente sa incerci sa fi util tie insuti si lui Dumnezeu si astfel sistemul imunitar, ( un sistem absolut fantastic si miraculos) impreuna cu Dumnezeu vor face  in asa fel incat te vei vindeca miraculous. Nu ai nevoie de medici, daca tu iti esti util tie si necesar  lui Dumnezeu, totul va fi bine si tu te vei vindeca singur. Am fost martorul, de multe ori am fost poate chiar declansatorul unor astfel de efecte absolut fascinante. La Dumnezeu exista astfel de medicamente care vor pogora asupra bolnavului, astfel de medicamente ce nici nu exista pe suprafata pamantului,( iar daca exista, inca nu le cunoastem din cauza ignorantei si admiratiei in fata propriei noastre creatii ) si cel mai interesant este ca aceste medicamente nici nu sunt materiale, nu sunt palpabile, ele vor veni pe cale energetica si informationala.

Astfel, medicina si spitalele de azi cu sistemul lor de viziune asupra realitatii, asupra lumii in general si a omului in particular, nu fac nimic altceva decat incearca sa lungeasca viata in pacat si in greseala, viata in intuneric si necunoastere a pacientilor sai. Astfel , omul va trai mai mult in pacat, isi va incarca sufletul cu pacate si intunaciune iar dupa moarte, calea lui va fi direct in iad. Iadul ii va fi ultima statie in calatoria in celalalta lume. Cu alte cuvinte, medicina de azi cu viziunea ei asupra realitatii , asupra omului si asupra fiintei umane nu face nimic altceva decat  sa te ajute sa traiesti putin mai mult timp in care sa acumulezi si mai multe pacate si mai multe greseli si mai multa ura, spaima, temeri si mai multe informatii negative, grele care dupa moarte te vor trage in jos, in iad. Astfel, chiar medicina incercand sa faca un fel de selectie nefireasca nu face nimic altceva decat se opuna selectiei firesti. Astfel, intreaga stiinta a medicinei sau nestiintei medicinii actuale nu face decat o selectie artificiala si se opune selectiei firesti a ceea ce inseamna sanatatea. Din cauza respectiva, va pot spune ca omul care se duce mai rar la medic are mult mai multe sanse de a trai o viata santoasa si mai lunga. E evident ca nu putem sa evitam medicina in totalitate. Eu sunt foarte de acord cu partea mecanica a medicinii. Atunci cand ti-ai rupt o mana sau un picior, medicina trebuie sa intervina pentru a repara partea mecanica a scheletului si organismului nostru. Chiar si de a inlocui un oarecare organ.In viitor,oamenii vor invata sa creeze organe artificiale in laborator dupa anumite cerinte si dupa un anumit cod genetic . Dar atunci cand vorbim de diferite alte boli, medicina gresesete imens tocmai din cauza unei viziuni trunchiate si foarte limitate despre ceea ce inseamna omul. Medicina si in ziua de astazi isi invata studentii, cum ca omul nu are spirit si ca toate starile lui interioare, inclusiv si iubirea nu inseamna nimic altceva decat o inlantuire a unor rectii biochimice. Medicina priveste omul doar ca o bucata de carne, doar acea parte a omului care se vede cu ochiul fizic, uitand ca ceea ce vedem noi in fata noastra , adica corpul unui om, reprezinta doar 10% din ceea ce reprezinta omul ca atare. Restul de 90% sunt structuri psihoenergoinformative invizibile, care contribuie la intretinerea sanatatii in acelas raport, adica, 90% din sanatatea noastra fizica, mentala si spirituala, se ascund anume in echilibrul structurilor psihoenergoinformative invizibile. Medicina, prin felul ei de a se raporta asupra omului si de a interveni  permanent pentru a ajuta organismul uman, adica un exces de ajutor din exterior, a declansat in organismele oamenilor deficitul imunitar adica sindromul SIDA. SIDA nu e nimic altceva decat o reactie a organismului importriva violentei medicinii in directia unei permanente invazii de ajutor din exterior : medicamente, vitamine etc.  Medicina de azi nu se intereseaza de cauza imbolnavirilor , medicina de azi ajunge si se scufunda pana la complexul de sindromuri si elemente ale tabloului clinic care le arata existenta unea sau alteia dintre boli.

Pe cand, in realitate cauza uneia dintre boli nu reprezinta si nu va reprezenta vreodata decat deformarea sufletului, spiritului si a mintii. Pentru ca medicina sa aiba succes si sa fie valoroasa si intradevar sa devina medicina, trebuie sa realizeze, ca omul nu este doar o bucata de carne. Asa ca trebuie sa gaseasca modalitati de a inlatura acea tumoare de pe suflet sau de pe minte pentru a putea vindeca boala. Deci medicina nu ar trebui sa se ocupe de tratarea simptomelor ci trebuie sa se ocupe de tratarea cauzelor deoarece cauzele duc mult mai departe decat simptomele. Simptomele trebuie luate in considerare doar ca indicatori deja fizici a deformarilor energoinformationale superioare sau subtile si cu ajutorul acestora trebuie sa ne dam seama in ce structura psihoenergoinformativa si ce fel de deformare a avut loc pentru a modifica stilul de viata, modul de gandire, modelul de actiune si reactiune, mediul de viata, etc. Cauzele duc catre suflet, catre spirit si chiar catre duh. Adica o anumita forma de curgere a duhului, o forma deformata prin ceea ce inseamna organismul uman. Cu toate acestea, imi vine greu sa cred ca medicina se va scufunda pana la o astfel de intelegere a realitatiii. Pana una alta, cel mai mare medic, cel mai desavarsit medic este Duhul Sfant si orice boala poate fi indepartata in momentul in care omul se deschide catre Duhul Sfant si cand acesta se coboara asupra omului, in acel moment de contopire, orice boala va fi vindecata iar omul se va vindeca sufleteste, isi va vindeca constiinta, isi va vindeca spiritul sau fluxul duhului in el si astfel boala nemaiavand suport energetic si nici informational va dispare ca prin minune de la sine.
Dar cine ii invata azi pe oameni sa atraga Duhul Sfant asupra lor?  Nimeni !
Nici macar biserica, care, ar trebui sa ii invete pe oameni sa fie liberi, sa aiba un grad de libertate in directia asta pentru a ajunge in rai. Chiar biserica nu face nimic altceva decat incearca sa limiteze gradul de libertate a omului spunandu-I in permanenta ca el nu poate face nimic singur, ca Dumnezeu ceva va face ptentru el , ca el doar trebuie sa se roage, lucru care este absolut gresit, si in felul respectiv incearca sa il lege pe om diminunadu-i gradul de intelegere si libertate pana la maxim daca e posibil. Asta inseamna deja iadul din cate ati aflat pana acum. Asta pentru ca, doar asa va deveni un enorias bun si doar asa biserica il va putea tine sub control, numai asa biserica va avea un grad mai mare de libertate si control iar in acest mod, enoriasul va avea un grad mai mic de libertate in directia cunoasterii si a bisericii. Tocmai din acest motiv exista si asa numitele taine. Din punctul meu de vedere Dumnezeu nu are niciodata in fata nimanui nici un fel de taina. Tainele le are cu totul altcineva. Celalalt sistem. Celalalt baiat.

Medicina de azi nu face altceva decat incearca sa inlature complexul de simptome si sindromuri. Diagnosticul, in general, nu e un lucru necesar mai ales pentru pacient. Atunci cand cineva iti da un diagnostic, el te ajuta ca tu insuti sa provoci in interiorul tau si in acelas timp sa dezvolti acea imbolnavire pana la paroxism. Din cauza asta, medicina de azi nu poate sa raspunda la toate intrebarile sau la toate problemele legate de sanatatea omului, deoarece priveste omul foarte unilateral ca pe un simplu organism biologic. In acelas timp, multe alte domenii de stiinta stiu deja, ca omul este ceva mult mai complex decat un sistem biochimic. Daca omul este necesar lui Dumnezeu el se va vindeca fara nici un fel de medicament deoarece Duhul Sfant detine astfel de medicamente care pe pamant nu am putea sa le fabricam in forma materiala niciodata. Aceste medicamente sunt energoinformationale. Ele patrund in organismul omului , modifica structurile energetice si informationale vindecand omul. Dar pentru asta, omul insasi trebuie sa fie necesar lui Dumnezeu. Medicina ne spune ca SIDA a fost transmisa la om de la oarecare maimuta din zona Africii ecuatoriale.  In realitate SIDA nu e nimic altceva decat o deformare a sanatatii noastre, care a fost  declansata in urma exagerarii ajutorului din exterior asupra corpului. Corpul, atat de mult a fost ajutat din exterior incat a aparut sindromul deficitului imunitar. Medicina de azi, desi se dezvolta in permanenta,  incearca din raspueri sa inlature simptome sau sindromuri. Adica sa inlature elementele ce compun tabloul clinic al unei imbolnaviri. In acelas timp, fiecare simptom are la baza o deformare a sufletului, a spiritului, a structurilor energetice a omului, lucru de care medicina nici nu vrea sa auda. Si din acest motiv, niciodata, nici atunci, nici in viitorul apropiat nu va reusi sa poata repara sanatatea omului in totalitate. Astazi, medicina, marele ei pacat consta in faptul ca prin ceea ce face nu vindeca omul ci incearca sa vindece imbolnavirile. Din acest motiv, omul, chiar si dupa tratament el se intoarce la viata lui in pacat, in greseala, continua sa greseasca mai departe in relatie cu mancarea, alcoolul, sedentarismul sau stresul si oricare alt lucru si nu face decat sa isi prelungeasca viata lui pacatoasa. In tot acest timp sufletul lui, spiritul lui se deformeaza tot mai tare, se ingreuneaza tot mai tare, devine din ce in ce mai greu, iar dupa moarte, este evident ca nu se poate ridica asa ca acesta coboara din ce in ce mai jos, in infern. Niciodata si in nici intr-un fel nu vom reusi ,ca prin intermediul corpului sa reparam ceva ce e superior lui, adica structurile psihoenergoinformative. Numai cu ajutorul structurilor superioare vom putea corecta ceeea ce este inferior lui, adica sanatatea corpului fizic.

Toata problema consta ca eul nostru adevarat, autentic, este sufletul, spiritul, iar acesta este creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Corpul fizic insa , este creat mai degraba dupa chipul si asemanarea lui satana atata timp cat corpul nostru e corp uman. Atunci cand corpul nostru va deveni unul umanoid, atunci vom putea spune ca si trupul nostru este creat dupa imaginea lui Dumnezeu. Adica, vreau sa spun ca corpul unui umanoid este flexibil, curgator, isi poate schimba formele si continutul pentru a se putea adapta la formele de viata a unui mediu  oferit intr-un oarecare spatiu cosmic. Corpul nostru fizic, e bine de stiut, ca are niste granite foarte limitate de supravietuire. Este suficient sa modificam cativa parametrii a mediului inconjurator cum e temperatura, umiditatea, oarecare presiune cosmica si atmosferica astfel incat corpul nostru poate sa cedeze imediat acelor presiuni si poate muri. Lucru care nu se intampla niciodata la corpurile pe care le detin umanoizii , deoarece ele sunt curgatoare, flexibile si se pot transforma in permanenta pentru a se putea adapta la diferite nivele sau diferite cerinte, diferite medii si spatii din cosmos pentru a supravietui.
Astfel, corpul unui umanoid poate sa se transforme intr-unul foarte inalt, de genul atlantilor, sau intr-unul umanoidal de mic sub forma de pitic. In general isi poate modifica forma.

Poate lua forma unui copac, a unei flori a unei pietre sau orice altceva. Acesti umanoizi, OZN-urile, ele nu vin de nicaieri, ele sunt aici tot timpul in preajma noastra, adevarat ca in alte nivele de vibratie, la alt nivel de lungime de unda, neaccesibile sau dincolo de nivelul nostru de perceptie. Sunt toate aici, in lumi paralele si isi pot modifica corpul pentru orice necesitate dorita. Pot capata cele mai diferite forme. Lucrul asta se intampla si este posibil deoarece exista 7 imparatii ale naturii si nu  4 , asa cum am fost noi invatati.
Exista lumea arhanghelilor iar pentru ca noi suntem la mijloc, functia noastra este una de intermediere. Partea de jos a acestei imparatii este lumea minerala ,vegetala si animala. Apoi urmam noi, lumea umana si asa ne ridicam in sus in imparatiile naturii pana la arhangheli. Umanoizii sunt pe scara respectiva ingeri sau arhangheli. Omul nu apartine nici uneia dintre speciile inalte si nici lumii naturii. El se afla la mijloc, intre ceea ce este material si ceea ce este imaterial. Tocmai de aceea el are un corp material adaptat cerintelor naturii, lumii in care traim si tot in acelas timp detine structuri psihoenergoinformative, corpul eteric, astral si mental care deja apartin sferelor energetic superioare sau a lumilor superioare.
Astfel stau lucrurile in momentul cand unul dintre rudele sau prietenii nostrii pleaca din aceasta lume.  Aceasta deformare la noi apare inca din nastere.  Oamenii sunt legati sau tind sa se lege de ei prin legatuiri carnale, adica corporale si pe durata intregii vieti ei pastraza si amplifica tot mai mult ceea ce se numeste legaturi corporale. Astazi de exemplu, in lume, acest lucru a capatat o putere atat de mare incat sexul a ajuns sa fie o moneda de schimb. Aproape totul se invarte in jurul sexului. Pe toate posturile de televiziune, in ziare si reviste, ni se prezinta sexul in cele mai variate forme. Sexul astazi a devenit o modalitate de plata. Cine are sex, cine poate oferi sex, cine poate genera placeri sexuale, poate ajunge mult mai departe decat cineva care nu poate oferi aceste placeri. Atentie ! Am spus placeri si nu bucurii! (Din placere in placere poti sa ajungi si la moarte. De exemplu, a te droga poate fi o placere, a face sex la fel.Insa aceste lucruri nu obligatoriu sunt si niste bucurii. Bucuriile in general contribuie la prelungirea vietii, placerile de cele mai multe ori conduc la scurtarea ei.)
Din acest motiv, cand omul pleaca, noi suferim atat de mult dupa trupul lui. Pe cand, daca intre doi oameni, care aveau legaturi spirituale si sufletesti intre ei pe timpul vietii si legatura aceasta nu era una corporala ci spirituala, atunci dupa plecarea unuia dintre ei celalalt poate comunica cu el in continuare,  poate avea legaturi spirituale, ca si cand el nu a plecat, desi si-a parasit trupul pamantean. In traditiile din timpurile indepartate, oamenii stiau acest lucru si probabil aveau si acces la astfel de practici, astfel incat dacii se bucurau cand unul dintre ei pleca in cealalta lume. Astazi, noi facem din tantar armasar in urma faptului ca un om a murit deoarce stim ca nu avem alta legatura cu el decat fizica, carnala, materiala, corporala. Daca noi din copilarie am fi invatat sa avem legaturi sufletesti si spirituale cu acel om, cu stramosii nostrii, plecarea lui pentru noi nu ar fi insemnat decat parasirea corpului. Noi, in schimb, pastrand legaturile spirituale, am putea pastra legatura cu el chiar daca el nu mai are corp. Noi suntem foarte egocentrici si avem de exemplu o astfel de fraza pe care o gasesti pe buzele oricarui parinte “copilul meu”. Uite chiar atunci cand copilul incepe sa vina incoace spre reincarnare, spre nastere, parintii deja muta accentul de conducere din sfera sufletului in sfera genotipului. Prin aceasta mutare a sufletului si constiintei din sfera sufletului in sfera genotipului, noi il bagam pe acel copil intr-o puscarie. Daca lucrurile nu ar sta asa si ar disparea aceasta expresie si aceasta atitudine “copilul meu” , atunci centrul de conducere ar ramane pe suflet iar genotipul , adica corpul, tot ce inseamna material ar servi pentru acel suflet ca nimic altceva decat un instrument.  Acel corp nu numai ca ar fi un instrument, ci un instrument de exprimre a sufletului sau.  Altfel, copilul creste si incepe sa ajunga la fel ca si corpul si lucrurile materiale, masina care o conduce, hainele sale, lucrurile sale sa devina instrumente de expresie de sine. Sufletul, ramanand acolo undeva intr-o temnita fara nici o posibilitate de a se exprima. Iar lucrul respectiv este deja, putem spune, un lucru satanic. Daca un astfel de copil se naste si parintii lui reusesc sa nu mute centrul de conducere din sfera sufletului in sfera corpului, atunci acel singur copil, intr-o viata poate sa prelucreze karma intregului neam.
Noi avem toti constiinta. Constiinta pe care noi o detinem este destul de slaba. Dar pe cat e de slaba pe atat e si de puternica. De ce este puternica?  Pentru ca de exemplu, fiecare ati observat ca uneori e foarte greu sa te lepezi sau sa indepartezi o oarecare deprindere sau un oarecare tabiet sau oarecare obisnuinta. Tu te-ai legat de ceva atat de puternic incat constiinta nu poate sa le indeparteze deoarece, ele au devenit deja oarecum parte din constiinta ta. Subconstientul in schimb, este de zeci de mii de ori mai puternic ca constiinta ta. Pe langa asta, nu trebuie sa uitam ca exista supraconstiinta care este de milioane de ori mai puternica decat constientul si subconstientul impreuna luate.  De ce mai putem spune ca constiinta noastra este slabuta? Din cauza ca ea, cu aceeasi usurinta poate sa se alature sferelor Dumnezeiesti sau sferelor diavolesti. Desi spunem ca ea e destul de slabuta si limitata, ea poate sa atinga in acelas timp mari puteri. Ea poate la fel de usor sa il atraga pe Dumnezeu in directia ei si la fel de usor poate sa atraga si pe Diavol in directia ei. Diferenta dintre cele doua o face acele sabloane, care exista in constiinta fiecarui om. Daca patternul este unul local, atunci constiinta incepe sa caute in subconstient tot felul de programe pentru a rezolva diferite situatii si probleme. Astfel,viata omului si a societatii devine una repetitiva.
Adica omul face ceea ce a mai facut candva, doar ca adapteaza micile componente pentru problema actuala, pentru spatiul respectiv si pentru mentalitatea de azi. Dar oricum ar fi, omul face ceva ce a mai facut deja ori el ori altcineva din neamul sau. Astfel viata lui devine destul de repetitiva si aici Socrtate avea perfecta dreptate cand spunea ca totul este repetabil, totul e plictiseala plictiselior, nimic nou sub soare. Atunci insa cand constiinta noastra are patternuri globale, atunci cand pentru a rezolva o problema oarecare este atrasa supraconstiinta, adica este implicat Dumnezeu si El va stii cel mai bine cum sa rezolve diferite probleme atat locale cat si globale. Atunci cand subconstientul nostru atrage in constiinta noastra pe diavol, el apare imediat si incepe sa ne ispiteasca ducandu-ne de de nas in cele mai iscusite forme. Astfel, problemele doar par a se rezolva dar nu se rezolva ci doar capata o alta forma si noi credem ca daca forma din verde s-a colorat in rosu ea s-a si rezolvat. Nu, ea doar s-a modificat ca mod de reprezentare sau mod de manifestare. Problema a ramas. Atunci cand constiinta noastra are un pattern global, atunci ea il atrage pe Dumnezeu in rezolvarea problemelor atat personale cat si globale iar el stie cel mai bine cum sa rezolve aceasta problema.  Trebuie doar in toata acea perioada de timp ca noi sa fim sensibili si sa mutam centrul perceptiilor noastre de la corporal la spiritual. Adica, sa fim atenti asupra corpului eteric, astral si mental si sa ne lasam corectati in permanenta de informatiile ce vin din planurile superioare.
Oamenii niciodata nu vor putea rezolva toate problemele locale, deoarece imediat ce ai rezolvat o problema locala, in alta parte apare alta problema si este probabil sa apara o problema de acelas fel.  Am si vazut in ultimii zeci de ani. Apare un conflict interetnic intr-o parte a globului. De cum lumea incearca sa rezolve acea problema , acel conflict, cand imediat apare aceeasi problema intr-o alta parte a globului. Problemele locale se rezolva toate deodata si instantaneu atunci cand in plan global am facut o schimbare. Dar pentru a putea face acest lucru, a rezolva problemele in plan global noi nu avem cum sa le rezolvam chemand in ajutor subconstientul nostru sau constiinta neamului. Pentru a rezolva problememle globale trebuie sa atragem in directia rezolvarilor problemelor noastre pe insusi Dumnezeu deoarece doar el poate gandi global si poate percepe globabitatea intregii probleme si ne poate duce pe calea rezolvarii.
Dumnezeu gandeste global. Subconstientul nostru gandeste local. Dumnezeu vede problemele in general si legaturile dintre ele. Subconstientul nostru vede doar latura problemei  care ii convine lui personal in dependenta de propriul sau ego. Daca umanitatea ar intelege acest lucru si ar corecta aceasta viziune asupra lumii si propria constiinta, atunci am reusi in timp relativ scurt sa rezolvam toate problemele umanitatii si sa ne armonizam si sa ne echilibram perfect in toata ierarhia de 7 trepte a naturii adica, sa devenim membrii deplini ai naturii si sa ne armonizam cu ea. Tocmai aici vedem din nou legatura intre ceea ce inseamna gandirea globala si gandirea locala sau constiinta logic organizata si constiinta organizata cosmic sau psihomagia.  Psihologia noastra care azi e raspandita pe toata suprafata globului nu este capabila sa rezolve astfel de lucruri deoarece de fiecare data apeleaza la constiinta sau la subconstient. De fiecare data cand apeleaza la subconstient, la ceea ce deja s-a mai intamplat, la ceva ce poate nu ne reprezinta pe noi personal ci probabil pe neamul nostru, trecutul nostru, frustrarile neamului, de fiecare data chemam la suprafata pe diavol si el va face tot posibilul sa ne ispiteasca astfel incat problema va capata doar o alta infatisare si o alta masca dar problema in sine nu se va rezolva. Asta este la fel ca si cum am incerca de fiecare data cand ne apare o noua problema, in contexte istorice, politice, tehnologice si economice total noi, sa incercam a rezolva aceste lucruri in aceste contexte prin mijloacele si metodele ce le apartineau stramosilor nostri, adica tot cu bata, sabia sau tunul. Astfel, au rezolvat diferite probleme stramosii nostrii la acelas nivel tehnologic si psihologic de cunoastere. Astazi, contextul, inclusiv si cel al constiintei este cu totul altul. Nu mai putem rezolva problemele actuale, inclusiv si cele de constiinta, prin mijloacele si instrumentele stramosilor nostrii. Nu mai putem arde vrajitoarele pe rug. Ar fi o dovada de salbaticie, de necunoastere, de ignoranta si de lipsa de evolutie. Problemele noi, se rezolva prin mijloace noi, problemele vechi, se rezolva prin mijloace vechi. Problema este ca noi, niciodata nu ne intalnim cu problemele vechi. Acestea sunt istorie; au fost, au trecut deja, fie ca au fost rezolvate sau nu. Noi totdeauna avem de a face cu probleme noi.

Unul dintre lucrurile cele mai importante care trebuie facute este ca oamenii sa inteleaga ca trebuie in primul rand sa ne transformam propria noastra constiinta, iar pentru asta trebuie sa ne schimbam propria psihologie. Adica sa trecem de la psihologia logic structurata la psihomagie. In felul respectiv noi vom capata o cu totul alta viziune asupra realitatii in care traim, astfel ne vom gandi nu cum sa furam natura ci cum sa ne incadram in legile ei, cum sa foslosim potentialul naturii, potentialul nostru, cum sa nu producem violenta asupra naturii, deoarece in felul respectiv producem violenta si asupra noastra si asupra planurilor energetice si asupra planurilor spirituale deoarece, cum am spus noi suntem fiinite intermediare. Noi nu traim in totalitate nici in lumea materiala nici in luma spirituala. Desi am putea sa o facem. Am putea sa mutam centrul nostru de gravitatie, centrul constiintei noastre de pe planul fizic in planul spiritual, in planul energetic adica in directia constiintei organizate spatial sau cosmic, dupa legile cosmosului si in acest fel am fi pozitionati corect pe axa ierarhiilor cosmice si epistimiologice. In momentul de fata, cu astfel de psihologie, cu astfel de mentalitate, noi suntem  ca  niste structuri orientate exact invers, adica stam cu picioarele in sus si cu capul in jos. Atunci cand omul incepe sa-si restructureze propria sa constiinta de tip constiinta cosmica, atunci el incepe sa fie util lui Dumnezeu. Fie ca e vorba de un om, fie ca e vorba de o colectivitate de oameni sau fie ca e vorba de umanitate. Cand intreaga umanitate sau un singur om incepe sa fie astfel construit si organizat ca si constiinta, el incepe sa ii fie util lui Dumnezeu si normal ca Dumnezeu ii va veni in ajutor. Astfel, Dumnezeu ii va rezolva toate problemele lui atat locale cat si globale. Cel mai important este ca ii va rezolva probleleme globale deoarece cele locale se rezolva practic de la sine deoarece ele fac parte componeta din problemele, care una peste alta adunate, ca intr-o formula matematica creeaza problemele globale. Din aceasta perspectiva, astfel de probleme locale : cum sa-ti educi copilul, cum sa iti protejezi copilul, cum sa atragi bnunastare materiala, cum sa iti gasesti o iubita, cum sa faci o serie intreaga de lucruri de origine locala si chiar cum sa te aperi de dusmani; avand o asemenea constiinta, astfel de probleme pur si simplu vei vedea cum Dumzezeu le rezolva aproape automat. Din aceasta perspectiva chiar si notiunea de patriot capata o alta dimensiune. Patriotul trebuie sa fie omul care lupta pentru ceea ce inseamna o problema globala, ceea ce insemna tot pamantul si nu pentru o  bucata de pamant de undeva. Atunci cand eu ma lupt pentru o bucata de pamant si vecinul lupta pentru bucata lui de pamant, inevitabil vor apare diferente de mentalitate si de viziune deoarece fiecare ne ocupam de o problema mica si locala. Atunci cand si eu si vecinul ne ocupam de probleme globale, atunci bucata mea de pamant si bucata lui de pamant fac parte dintr-o problema mult mai inalta mult mai globala si atunci, impreuna reconstruindu-ne propria noastra mentalitate si propriul nostru psihic dupa legile de organizare cosmice am putea sa ne rezolvam problema fiecare. Altfel tot timpul va fi in felul urmator. In Rusia va fi o mentalitate, in Romania o alta mentalitate, in SUA o alta mentalitate, Germania, Franta , alte doua mentalitati care tot timpul se vor ciocni intre ele si intotdeauna vor avea interese locale si se vor bate, chiar vor porni razboaie fiecare incercand sa apere un interes al sau local, lucru care diavolului  ii este foarte convenabil . Daca tu ai o mentalitate si eu am alta mentalitate, eu pentru tine sunt de la dracu. Tu pentru mine esti la fel de la dracu. Astfel, ambii suntem de la dracu, suntem separati, nimic nu ne uneste, intre noi este o mare separare si fiecare va incerca sa rezolve dracovenia lui. Daca eu sunt crestin, iar tu, sa zicem musulman, probabil tu vei spune ca eu nu cred in Dumnezeu, adica Allah iar eu, probabil voi spune ca religia ta nu e de la Dumnezeu. Astfel tu ma vei da pe mine dracului, eu ma voi enerva si te voi da pe tine dracului. Astfel, ambii vom fi dati dracului. In cele din urma, vom porni intre noi un razboi religios si vom incerca, prin mijloace date dracului sa rezolvam, ca si cum probleme de la Dumnezeu lasate. Am mai scris despre asta in Viata care ne traieste. Doritorii pot aprofunda aceasta tema in acea carte.
Atunci cand toate aceste tari vor avea un interes global, rezolvand problema globala, automat fiecare isi va rezolva propria lor problema iar mentalitatile vor disparea iar toata umanitatea va adera la o singura mentalitate care se naste, care se declanseaza in mod firesc in urma detinerii unei psihologii construite dupa legile universului. Interesant e faptul ca fiecare tara are patriotii sai care si-ar da si viata pentru o mentalitate, pentru o cultura, pentru un interes oarecare local, temporar, pe care peste 100 de ani nimeni nu va aprecia acea fapta si vor considera ca a fost o prostie declansata de mintile si mentalitatile oamenilor de atunci. ( Nu au trecut nici 20 de ani si deja vedem ca ceea ce numim noi revolutia din Romania, a fost ceva ce deja multi astazi o considera a fi un eveniment care a condus la moartea unor tineri fara a produce vreo schimbare de mentalitati si atitudini). In schimb, nicaieri nu prea gasesti in loc de aparatori ai patriei, aparatori ai naturii, aparatori ai padurii, ai muntilor, ai lacurilor. Toti se agita cand te iei de evrei, de homosexuali, de lezbiene, imediat apar reactii de tot felul, dar cand dispare o padure aproape in totalitate, cel mult devine un subiect de o stire pentru o seara.
Civilizatia umana a ajuns sa fie atat de primitiva din punct de vedere al constiintei, incat mie imi e greu sa inteleg cum de politicienii, oamenii de afaceri, cum de intelectualiitatea mondiala nu poate vedea niste lucruri atat de simple care ne stau sub nas. Un popor se lupta pentru interesele sale locale, alt popor se lupta pentru interesele sale, pornesc razboaie.Scopul oricarui razboi este de a te imbogati, de a pune stapanire pe resursele materiale chiar si umane si teritoriale ale altui stat, a statului agresat. Orice razboi este de fapt un razboi al minciunilor. In orice razboi invinge cel ce a stiut mai bine sa minta. ( despre asta puteti citi pe http://anatolbasarab.me la rubrica Despre Viata). Nu pot sa inteleg cum oamenii nu vad lucrurile care stau la suprafata si sunt atat de simple. Toate statele, toti oamenii au interese personale, individuale si acestea niciodata, oricat de mult nu le-ai satisface vei merge in opozitie cu intregul. Adica ce folos daca eu si inca 100 de oameni din Romania vom fi foarte bogati daca in jurul nostru vor trai numai cersetori? Nu poti gasi in asta nici un fel de placere dar nici bucurie. Numai ca oamenii nu inteleg ca urmarindu-si propriile lor interese de moment si in general viata intreaga a unui om sau a intregii civilizatii in raport cu universul este doar o clipa. Desi cu acea clipa fiecare dintre noi putem spurca vesnicia si pentru asta este evident ca vom plati. Si astfel, o civilizatie umana intreaga, in clipa in care a existat pe acest pamant poate sa strice calitatea chiar a vesniciei. Asa este. Numa ca ei nu isi dau seama ca facand acest lucru vor declansa niste procese de renastere, de reincarnare extrem de complicate. Sufletele vor veni din nou inspre nastere, dar gradul de libertate de data asta va fi mult mai scazut.  Repet inca o data, ca ceea ce se numeste rai si iad poate fi perceput exact sub perspectiva respectiva : raiul este un spatiu pishoenergoinformativ in care in mod treptat si gradual, gradul de libertate creste in permanenta pana la infinit iar iadul este un spatiu psihoenergoinformativ in care in mod gradual si treptat , gradul de libertate scade pana la 0. Astfel, noi oamenii, in raport cu animalele, traim in rai  iar in raport cu umanoizii , traim in iad deoarece avem un grad mult mai mic de libertate in raport cu ei. Traim in rai in raport cu animalele deoarece in raport cu ele noi avem un grad de libertate mult mai mare iar ele in raport cu noi traiesc in iad. Din acest motiv, omul trebuie pe durata intregii sale vieti sa se straduiasca sa isi activeze si sa isi ridice la un nivel cat mai inalt eul superior. Eul nostru se afla in anahata iar eul nostru superior se afla in chakra gatului. Acea chakra are deja conexiuni si legaturi cu sfera umanoizilor. Pentru a trece, sa zicem asa, din starea umanului in starea umanoidului, din cele mai vechi timpuri este foarte bine cunoscut, desi nu se aduce la cunostinta publicului larg ca erau 3 etape, 3 nivele. Prima e Iluminarea, a doua Transformarea iar a treia Inaltarea.

Ce este iluminarea?
Nimic altceva decat intrarea omului intr-o stare de intelepciune. Adica, in momentul cand omul este neiluminat, el gandeste din diferite puncte de vedere. De cele mai multe ori este un punct de vedere local ce apartine strict unei traditii, unei viziuni sau unei dogme-lucru satanic. Din cauza respectiva, fiecare om are punctul lui de vedere. Tocmai asta arata ca acei oameni care stau la o discutie contradictorie nu sunt iluminati. Ei gandesc din pozitia punctelor, din pozitia unghiurilor, a centrului de gravitatie propriu al constiintei fiecaruia. Din cauza respectiva, chiar si un singur om poate avea azi un punct de vedere deoarece analizeaza lucrurile dintr-un anumit unghi al constiintei, in jurul caruia graviteaza toate lucrurile, iar maine, sub influenta altui intelect, al altui om, poate sa dobandeasca o pozitie total opusa primeia, pe care ieri o sustinea cu inversunare. Asa gandesc, asa actioneaza oamenii neiluminati. Iluminatul nu gandeste din pozitia punctelor ci din pozitia globala-lucru Dumnezeiesc, adica ia in considerare si in vedere aproape toate punctele deodata. Din perspectiva rusilor, cecenii sunt dusmanii tari. Din perspectiva cecenilor, rusii sunt dusmanii tarii si a bunastarii lor. Uite tocmai asta ii face pe ei sa nu fie intelepti nici unii nici altii, sa isi apere fiecare pozitia sau punctul propriu de vedere chiar daca pentru asta nu trebuie sa apeleze nu la cuvinte, nu la argumente, nu la intelepciune ci la arme. Daca aceste doua popoare se raportau dintr-un puct de vedere global, intelept, iluminat asupra problemei care intre ei a aparut, aceasta problema putea fi rezolvata prin mijloace globale si nu punand la punct diferite puncte de vedere. La fel sta problema si in privinta religiilor. Din pozitia crestinilor toate restul religiilor sunt niste secte. Din punctul de vedere al celorlalte religii, crestinismul este o secta. Unii au propriul lor adevar si ceilalti propriul lor adevar. Fiecare are punctul lui de vedere care oricand este gata sa il combata cu argumente solide si logice pe celalalt punct de vedere. Astfel, fiecare credincios, sa zicem asa, adept al unei sau altei religii are punctul sau de vedere chiar si in interiorul aceluias sistem.  Astfel se ajunge foarte usor in situatia in care, chiar crestinii intre ei isi iau cu mare usurinta gatul unul altuia deoarece detin puncte de vedere diferite asupra unuia si aceluias subiect. Ceea ce arata inca o data ca acesti oameni nu detin nici un grad de intelepcine. Asta inseamna ca se gandesc din pozitia intunericului, a problemelor sale locale, a fricilor, a subconstientului, din pozitia animalului. Atunci cand dobandesc catusi de putina lumina, lumina le aduce si cunoasterea, le aduce si rezolvarea, deoarece incep sa gandeasca din pozitia lui Dumnezeu, din pozitia globala iar problemele locale capata o cu totul alta viziune. Dar asta o pot face doar oamenii care au fost capabili sa isi activeze eul superior. Astfel constiinta aproape a fiecarui om de pe pamant este redusa foarte mult, pana la un procent sau cateva procente si din aceasta cauza apare asa numitul fanatism care genereaza terorism, lupte si tensiuni extrem de mari intre diferite puncte de vedere , intre diferite probleme locale, intre diferiti oameni adepti a diferitelor puncte de vedere. Afganii considera ca pentru viata lor grea de vina sunt americanii. Americanii considera ca Al-Qaida este de vina pentru criza lor economica. Noi consideram ca rusii sunt de vina pentru ceea ce am trait si starea in care ne aflam acum. Rusii in general nu considera nimic in legatura cu noi. Pentru ei, noi suntem prea mici. Francezii, italienii, spaniolii, considera ca viata lor este asa cum este datorita tiganilor, rromilor, iar prin extensie si asociere-romanilor. Noi ajungem sa consideram ca toti acestia sunt niste intoleranti, xenofobi si sovini pentru jignirile care ni le aduc poporului nostru, inclusiv si tiganilor din tara noastra. Cat timp tiganii erau la noi in tara si nu aveau dreptul european de a calatori liber, noi, nu descurcam cu problema aceasta iar cand aparea vreo tensiune asa zisii democrati din afara, si luptatori pentru dreputrile omului ne dadeau lectii cum trebuie sa procedam in sens de toleranta, respectul dreptului minoritatilor, nationalism. Strigau in gura mare. Acum, cand in mod democratic si liber, atat romanii cat si tiganii au dreptul de a calatorii inclusiv si in tarile lor, acestia din nou striga in gura mare, dar de data aceasta impotriva rromilor si romanilor. Daca sunt ei atat de democratici, destepti si iluminati, luptatori pentru drepurile omului, de ce nu incearca sa isi exercite intelepciunea si sa rezolve chiar la ei in tara problema tiganilor?! In loc de asta, ei dau vina pe Romania. In curand noi o sa ajungem probabil sa ii uram pentru aceste jigniri iar unii dintre cetatenii nostrii, la intalnirea cu reprezentantii neamului lor de democrati, probabil le vor zice in fata sau vor lua o atitudine si mai radicala. Acest lucru se poate intampla nu obligatoriu intre guverne si politicile externe ci chiar intre oamenii simplii. Nu este nimic mai dureros cand spaniol, francez sau italian fiind, venind in Romania, sa fii tratat de catre oamenii de pe strada cu o agresivitate, atitudine rezervata etc. Eu sper doar ca neamul roman este mai intelept decat ei si in cele din urma, sunt convins ca lumina intotdeauna invinge intunericul. Oricate clape negre ar avea un pian, clapele albe sunt totusi mai multe la numar. Poate nu cu multe dar totusi mai multe.
Cel mai interesant lucru este ca unii oameni sunt in stare sa isi dea viata pentru a intari, pentru a sprijini sau pentru a arata intregii lumi punctul lor de vedere nerezolvand din asta absolut nimic pentru ca chiar actiunea lui, fie ea terorista, fie ea fanata, chiar el va fi in stare sub influenta altor informatii si convingeri sa nimereasca intr-un punct de vedere total opus primului si nici nu ii va veni a crede cum putuse fi atat de prost si de ignorant, ca pur si simplu, cu jumatate de an in urma sa sustina asa ceva si sa fie gata sa isi dea viata pentru asta.  O astfel de constiinta logic organizata este destul de limitata. Oricat nu ai hrani-o pe aceasta cu rugaciune, cu carti citite, cu alte tehnici, ea oricum odata si odata se va suprasatura deoarce este limitata. Imagineaza-ti ca constiinta fiecaruia este un spatiu. De exemplu o garsoniera. Oricate ai baga in aceasta garsoniera: mobile, obiecte, instrumente, camera respectiva odata va fi supraincarcata si in momentul respectiv nu vei mai putea trai cu propria constiinta, fapt ce te va sufoca. In momentul cand propria constiinta incepe sa il sufoce pe om deoarece nu mai are loc liber de a se misca prin el, vei vedea ca in oricare alt spatiu se formeza punctul opus de vedere, se formeaza un alt spatiu limitat poate, dar gol si deodata omul incepe sa vada ca undeva mai exista o garsoniera aerisita, curata, si oarecum goala si atunci omul vrea sa se mute. Dar pentru a te muta, trebuie sa parasesti tot ce pana acum ai acumulat. Aici omul incepe in sensul cel mai adevarat al cuvantului sa traiasca o adevarata tragedie. O tragedie foarte cumplita, cand vezi in fata propriilor ochi, cum toata aceasta agoniseala care pana acum avea un sens, era structurata dupa o anumita formula logica, toata acumularea respectiva isi pierde logica si sensul dintr-o data si totul incepe sa se darame. De cele mai multe ori, in aceasta situatie omul nu poate suporta aceasta idee, idea transformarii a parasirii unui anumit punct de vedere si trecerea lui , a constiintei lui intr-un cu totul alt spatiu unde totul este gol, unde daca este gol inseamnacca nu stii nimic. Tot ceea ce ai stiut si-a pierdut sensul si nu iti mai este util la nimic, iar in noul spatiu inca nimic nu este si nu stii cum vei putea sa traiesti. Toate lucrurile care in trecut le puteai face cu multa usurinta acum nu le mai poti face dar lucruri noi nu ai invatat. “Pierderea” respectiva este traita de psihicul uman ca o adevarata tragedie. Unii nici macar nu reusesc sa faca fata acestei transformari si decid sa isi puna capat zilelor decat sa o ia de la inceput. Iata ca astfel de lucruri nu se intampla niciodata cu oamenii care nu gandesc din pozitia punctelor, din pozitia psihicului logic organizat ci gandesc din pozitia psihicului organizat cosmic, adica din pozitia intregului, gandind in intregime nu gandind pe parti. Oamenii care gandesc prin intreg sunt intelepti, sunt iluminati. Iar pentru un astfel de om, care traieste si gandeste din perspectiva intregului, doar el poate sa se bucure si de tristete si de frica, si de bucurie si de oricare alta traire specifica omului deoarece nu le vede ca pe niste lucruri separate ci pe niste trairi care fac parte dintr-un intreg. De fiecare data se delecteaza cu ele, le traieste intens oricare ar fi acele stari, din oricare stare considera ca are ceva de invatat, oricare stare la el nu e placuta sau nepalcuta, este doar o stare care face parte din viata si pe care traind-o poate sa ajunga undeva. Oricare stare poate ceva sa te invete, oricare stare te poate deplasa la un alt punct al intregului dar fara de a te lega de acel punct si fara a face ca acel punct sa devina centrul constiintei tale. Doar traieste acele stari fara a te lega de ele. Probabil de aceea din cele mai vechi timpuri exista conceptia ca omul poate face in viata orice doreste sufletul sau dar de nimic sa nu se lege. Cei care gandesc pe bucati sau din diferite puncte de vedere, adica oamenii neiluminati, permanent se afla intr-o alergare, ba dupa placere ba dupa suferinta. Deoarece un punct de vedere este intr-un mod automat legat printr-un vector de celalalt punct de vedere antagonic opus. Tocmai din cauza ca, constiinta lui proprie este impartita, divizata, imparte totul in bine si rau, in dorit si nedorit, in ceea ce trebuie sa atrag si ceea ce trebuie sa resping. Atata timp cat tu alergi dupa fericire si bucurie in modul cel mai inevitabil posibil apare si starea opusa deoarece face parte dintr-un intreg. Orice prajina are doua capete.
Astfel vedem foarte multi oameni care alearga dupa”fericire” , apeleaza la droguri si traiesc acea stare oferita de droguri, dar dupa ce trece efectul drogului, omul automat nimereste in starea diametral opusa, iar aceasta stare cucereste spiritul, sufletul, psihologia lui, il leaga, il acapareaza iar el, din dorinta de a scapa de acolo mai foloseste o doza de drog. Astfel, alergand dupa “fericire” sau dupa orgasm sufletesc, spiritual , la foarte scurt timp, el isi demosntreaza, iar rezultatele sunt din cele mai nedorite sau neplacute. Cu alte cuvinte, cel care alearga dupa placere si “bucurie” foarte repede se va intalni cu tristetea. Probabil nu intamplator se spune ca fiecare bat are doua capete si dupa un ras zdravan vine si un plans. Goana dupa placere, putere (politica, economica, administrativa, sociala, mafiota, intelectuala, “spirituala”) generaza narcomani, maniaci sexuali, tot felul de oameni cu probleme psihice, probleme spirituale destul de grave. Desi psihic vorbind ei pot sa nu fie catalogati in categoria oamenilor cu afectiuni psihice majore, adica, acceptate social.
Rugaciunea din aceasta perspectiva nu il ajuta pe om la nimic. Adevarat este faptul ca rugaciunea nu strica dar nici nu te ajuta cu nimic. Putem spune ca rugaciunea este un fel de parazitism. Deoarce in cadrul oricarei rugaciuni, omul roaga, omul cere ceva de la Dumnezeu. Altii pot spune ca “eu de exemplu ma rog dar nu cer de la Dumnezeu nimic, il preaslavesc doar”. Si apare intrebarea “”De ce ai face asta? De ce are Dumnezeu nevoie sa il lauzi pe el? Cine esti tu? Tu esti o creatie adica tu fiind o creatie tu iti lauzi creatorul. Din ce perspectiva si interese faci tu asta?”. Vedeti? Cum n-ai da-o, rugaciunile si atitudinile respective nu sunt decat niste cerinte, niste actiuni egocentrice. Dumnezeu nu are nevoie de nici o lauda din directia creaturilor. Dumnezeu are nevoie in schimb ca tu sa te daruiesti Lui. Nu pe Dumnezeu trebuie sa Il aduci la tine, ci tu trebuie sa te duci la El si  sa te daruiesti in totalitate. La fel cum noi ne daruim, ne predam in mainile chirurgului atunci cand noi insine nu mai stim sa ne rezolvam problemele noastre de sanatate. La fel cum noi trebuie sa ne predam in mainile unui maestru spiritual, atunci cand nu mai stim cum sa inaintam pe o anumita cale. Te predai cu totul in mainile maestrului si nu pui nimic la indoiala din ceea ce iti spune el sau incotro te indreapta. Maiestrii pot fi diferiti. Pot apartine diferitelor traditii spirituale, pot umbla pe diferite cai. Nu este obligatoriu ca maestrul sa iti placa. El nu este tatal tau, nu este nici mama ta. El este doar un maestru care detine  secreterii umblarii pe cale si instrumentele necesare pentru a o parcurge, abilitati, capacitati, pricepere, indemanare, etc. Maestrul, nu iti va da nici o garantie ca tu nu vei innebuni pe cale precum nici chirurgul nu iti da nici o garantie ca vei iesi viu dupa operatie. In cazul chirurgului e chiar dimpotriva; el te pune sa semnezi un act prin care tu iti asumi riscurile. Tu semnezi si te predai in mainile lui. Este insa mult mai greu sa te predai in mainile unui maestru. Fie acesta un om in viata sau insusi Christos. Omul prefera mai degraba sa moara decat sa innebuneasca, adica sa isi piarda continutul constiintei sale pe care ucenicul il considera foarte valoros; desi viata, la fiecare pas, i-a demonstrat ca propria lui constiinta nu il ajuta la nimic decat a-si apara si a servi niste interese egocentrice si locale. Anume din acest motiv, vom vedea multi mai multi oameni in spitale decat in salile de meditatie sa zicem. Asta e situatia constiintei organizate logic a omului. Acestea sunt efectele.

Tot asa si in cursul vietii, cand nu mai stim si nu mai putem sa ne rezolvam problemele, detinand o astfel de psihologie locala nu ne mai ramane altceva de facut decat sa ne predam in mainile lui Dumnezeu, in mainile unei constiinte structurate cosmic, in mana unei psihomagii. Rugaciunea, de orice natura ar fi ea, in ea se afla ascuns un motiv egocentric direct sau indirect . Din cauza respecitva rugaciunea nu este buna la nimic. Meditatia insa este cu totul altceva. Rugaciunea poate deveni o meditatie insa rugaciunea asa cum o intelege majoritatea dintre noi astzi, nu serveste la nimic.
Daca insa cineva e capabil sa faca o rugaciune in care nu se afla ceva egocentric, aceea nu va fi rugaciune ci va fi meditatie. Meditatia este cu totul altceva. Toata problema consta in faptul ca noi in realtie cu Dumnezeu trebuie sa fim donatori, noi suntem donatori intradevar dar nici pe departe nu suntem contribuabilii Lui. Din aceasta perspectiva vampirii nu au nici o sansa sa ajunga in imparatia lui Dumnezeu. Vampiri pe suprafata pamantului sunt 2% si sunt reprezentati de structurile guvernamentale si se afla prin parlamentelele tarilor lumii care se ascund in spatele asa zisei democratii. Toata aceasta mafie globala si guvernamentala a inflorit pe baza a ceea ce se numeste democratie. Tocmai din acest motiv, toti vor face tot ce e posibil sa se tina de democratie si vor face tot posibilul ca aceasta sa nu dispara de pe suprafata pamantului. Fac acest lucru nu intamplator deoarece democratia nu este nimic altceva decat puterea ignorantei, a incultilor, a neiluminatilor, a demosului, a poporului in marea sa majoritate. Pentru ca in orice tara ne-am duce, poporul este ignorant, este nestiutor, este turma iar o astfel de structura democratica ofera cele mai bune conditii pentru inflorirea unei astfel de mafie si economii negre pe suprafata intregului glob. Astfel juristul, economistul, politicianul este un vampir de stat iar biserica, preotul este un vampir al intunericului. Trebuie sa intelegem ca preotul este un vampir, nu este nici un fel de sfant.  Este evident ca nu absolut  toti slujitorii bisericilor, sau oamenii din acest sistem,  nu toti sunt vampiri din intuneric, deoarece si Parintele Arsenie Boca a fost un om dintr-un astfel de sistem si nu putem spune despre el ca a fost un vampir ci chiar din contra, a fost un donator foarte puternic in directia lui Dumnezeu. Era un om cu un spirit si capacitate si cu totul alta psihologie, o psihologie organizata cosmic. Adica putea gandi la nivele inalte, la nivele globale. Preotii in schimb, slujitorii bisericiii moderne, majoritatea, chiar majoritatea absoluta dintre ei sunt niste vampiri. Sa ne imaginam urmatorul lucru. Intrebarea respectiva puteti sa i-o adresati oricarui preot sau slujitor al bisericii. Presupunem ca vine azi in fata lui Mesia si ii spune ”Parinte calea dv e falsa!”. Cum va reactiona el la aceasta fraza a lui Mesia? Este evident. Va spune in mod automat ca Mesia e un mincinos si un antichrist si il va prigoni si izgoni doar pentru faptul ca el si-a expus un astfel de punct de vedere care nu coincide cu al lui. Si am spus deja ca atata timp cat constiinta de azi e organizata logic si se poate focaliza numai pe anumite puncte si nu pe toate deodata, atata timp cat punctul de vedere global a lui Mesia nu va coincide cu punctul de vedere local al parintelui, va spune ca acel Mesia este un prooroc mincinos. Astfel chiar si in conditiile de azi, biserica ca institutie care ar trebui sa fie globala, adica sa rezolve probleme globale, nu a unei doctrine si interese locale, daca Christos ar aparea pe pamant ei sunt pregatiti  in orice moment din nou pentru a-l rastigni. Daca incerci sa ii explici preotului sau oricarui slujitor al bisericii ca atata timp cat te aflii intr-un spatiu al constiintei diavolesti, atunci tot ce nu coincide cu acest spatiu este privit ca opusul, opusul adica diavolulul si tot ce coincide cu calitatea informationala care se afla in acel spatiu diavolesc este considerat ca fiind Dumnezeiesc.  Cu alte cuvinte, cam tot ce este in realitate lucru diavolesc, este considerat a fi Dumnezeiesc, din pozitia celui care emite din acel punct de vedere. Iar tot ce nu coincide, nu ii place, nu intelege, este catalogat ca fiind lucru diavolesc, cand in realitate acela este tocmai un lucru Dumnezeiesc. (Nu uitati ca inca nu demult, biserica spunea becul, radioul, televiziunea, internetul, calculatorul erau lucruri diavolesti. Acum insa toate acestea sunt folosite cu mare succes de insasi biserica. Cred ca nu exista prea multi slujitori ai bisericii care isi imagineaza viata fara telefonul mobil, obiect care inca nu demult era catalogat ca fiind lucrul diavolului. Lucrul diavolului sau nu, dar nu o data mi-a fost dat sa vad in mijlocul liturghiei cum suna telefonul in buzunarul preotului. Si mai interesant era ca preotul intrerupea liturghia, cununia, botezul, inmormantarea si raspundea la telefon, probabil diavolului; daca telefonul e lucrul diavolulului?! Nu foarte mult timp in urma, din perspectiva actualei perceptii a timpului, lucrul diavolului era si tipografia. Mi se pare firesc, deoarece in acele timpuri, cartile se copiau manual numai in manastiri si biserici iar aparitia tiparului le lua painea de la gura si o oarecare putere de raspandire a informatiei. Pe atunci, o tipografie avea cam aceleasi puteri de raspandire a informatiilor ca astazi cateva televiziuni la un loc luate.)
Daca Dumnezeu este unul si asta cumva o recunosc toate religiile, atunci de ce sunt atat de multe religii, de ce sunt atat de multe unghiuri de vedere, de ce El ca si cum se manifesta in moduri diferite in directia diferitelor popoare si biserici atata timp cat este Unul? Ori Dumnezeu face discriminare de rase, popoare si culturi, ori noi avem o problema? Una din doua sigur e valabila.
Imaginati-va asa. Eu sunt unul. Unul si acelas. Eu apar in fata a 1000 de oameni deodata. Toti oamenii vor vedea exact ceea ce sunt. Dar daca eu nu sunt, si oamenii isi imagineaza cum as fi eu, pornind de la un nume, pornind de la un obiect care imi apartine sau pornind de la orice altceva si eu nu voi sta in fata lor, este clar ca cei 1000 de oameni, fiecare vor incepe sa se bata pe motivul ca stie el mai bine, ca are el propriul lui punct de vedere, si ca al lui punct de vedere este mai clar, mai adevarat si de fapt singurul adevarat  in ceea ce priveste cum arat si ceea ce sunt eu. Toate lucrurile se spulbera de la sine in momentul in care apar. In acel moment, toti vor vedea exact cine sunt eu, cum arat, imi vor auzi vocea, vor auzi cuvintele mele, indemnurile mele si lucrurile care le promovez.
Am vrut sa arat prin asta cum functioneaza aproximativ constiinta noastra.  Atata timp cat noi avem un ego, egoul nostru, prin structura sa, nu este capabil sa se adapteze cerintelor, spatiilor sau energiilor lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte nu este capabil sa se adapteze lui Dumnezeu. Egoul nostru este astfel organizat incat incearca in permaenta sa il adapteze pe Dumnezeu  la propriul ego si niciodata egoul nu se va adapta pe el insusi pentru Dumnezeu.  Orice relgie de pe fata pamantului daca nu ar avea un asemenea egocentrism de genul respectiv ”Eu cunosc adevarul. Adevarul este doar la noi. Doar adevarul nostru este cel mai adevarat. Adevarul este doar la noi si numai noi il cunoastem pe Dumnezeu”, atunci religiile ar putea in sensul cel mai adevarat al cuvantului sa il realizeze pe Dumnezeu , atat in viata cat si pe pamant. Dar in timpurile de fata, asa cum este construit fiecare sistem religios, ele nu fac nimic altceva decat il blocheaza pe Dumnezeu. Dar daca il blocheaza pe Dumnezeu inseamna ca bisericile indeplinesc functia diavoleasca. Atunci cand o biserica isi descopera posedarea sa ingereasca, abia atunci incepe transformarea. In momentul in care un om, sau o biserica sau o institutie isi descopera posedarea ingereasca in detrimentul posedarii diavolesti in care ne aflam azi cu totii, intreaga civilizatie umana, atunci acel om sau acea biserica sau acea societate umana devine un hram. In acele momente incepe sa se produca ceea ce cunoastem noi sub numele de alchimie, transformare. Procesul respectiv porneste de jos. Omul intai incepe sa isi ilumineze caracterul, intelectul, incepe sa isi mute perceptia de la corporal catre corpul energetic, dupa aceea incepe procesul de homeostazie adica procesul de instaurare a echilibrului ying yang chiar in interiorul corpului fizic. Toate acestea la un loc, iluminarea impreuna cu procesul de homeostazie fac parte din prima etapa, etapa de iluminare. Omul isi lumineaza intelectul, capacitatea de a gandi intelept, isi dezvolta caracterul, trece prin procesul de alchimie de transformare a corpului si atunci incepe procesul de transformare. In momentul respectiv, eul superior incepe sa transforme toate mecanismele. Eul superior al omului din acel moment, incepe sa reaseze toate componentele lumii noastre interioare, a sufletului, a mentalitatii, a intelectului, a sensibilitatii, a perceptiilor, in felul in care stie el cel mai bine. Incepe a reconstrui, a le reaseza dupa o ordine cosmica si nu dupa o ordine logica facuta de catre om pentru om, de la cel puternic si cunoscator, pentru cel slab si necunoscator. In acel moment putem spune ca supraeul incepe sa formeze in noi inceputurile noastre angelice. In urma acestui proces de transformare, corpul nostru devine un hram pentru salasluirea sufletului nostru. Un hram care nu blocheaza manifestarea eului si nu este o puscarie asa cum el este astazi la noi. Intreg acest process practic decurge de la sine in mod automat din momentul declansarii lui. Singurul lucru care omul trebuie sa il faca este sa nu se opuna, sa lase ca procesul sa se desfasoare in el. Adica alchimizarea lui sa se produca fara ca el sa se opuna.

A treia etapa-Etapa Inaltarii.
Adica omul, desi corpul lui se afla in plan fizic, toate corpurile lui si restul structurilor incep a se inalta. Ele incep a se conecta unele intre altele pe vericala dupa o anumita ierarhie. Astfel, spiritual omul se inalta ,adica, el nu citeste informatia numai din interiorul corpului fizic prin intermediul analizatorilor pe care le detine corpul fizic ci incepe a citi informatia cu ajutorul ochiului spiritual si alte instrumente care se afla dincolo de corpul lui fizic. Sau am mai putea spune ca el va putea prelucra si citi informatii si a scrie informatii in diferite alte planuri cu instrumente spirituale. La sfarsitul acestei a treia etape putem spune ca omul este deja o structura humanoidala. Adica fizic el va pastra aceeasi infatisare genetica dar la nivelul corpurilor sale energetice omul respectiv deja va fi un inger, un humanoid. Cand omul atinge aceste nivele energetice, si corpul lui fizic incepe sa fie destul de flexibil, incepe sa fie elastic si supus celor mai diferite influente si modelari. Astfel omul poate sa stea in foc si sa nu arda, sa stea intr-o camera de gazare si corpul fizic sa nu moara deoarece el poate sa isi schimbe caracteristicile, chiar si forma, el incepe sa se exprime pe el insusi in cu totul alt fel. Astfel corupul , devine un instrument de realizare a continutului sau. In momentul de fata 99% detin niste corpuri care nu le permite exprimarea continutului ci care isi exprima doar forma. Dar nicidecum nu a continutului. Toata aceasta transformare sau dezvoltare spirituala nu poate niciodata incepe daca omul este conectat sau legat de anumite sabloane locale. Acestea trebuie inlaturate. Omul trebuie sa adere si sa cuprinda numai patternurile globale. Intrebati orice preot din lume ce interese are. Daca are unul local sau unul global. Si veti afla din raspunsul lui la ce sistem de conexiuni sau de valori si slujitorul cui este el de fapt; a lui Dumnezeu sau a Diavolului. Multi ar putea intreba ce se intampla in cazul calugarilor. Despre asta am scris si in “Viata care ne traieste”.Despre ei pot spune cu mare indrazneala ca nu sunt decat niste dezertori. Ei ar trebui sa se lumineze pe ei insasi si pe cei din jurul lor sa ii ilumineze. Dar ei pleaca undeva intr-un pustiu ca tot ceea ce se intampla acolo sa faca numai pentru ei. Ei pleaca acolo, acumuleaza tot felul de cunostinte, fie chiar si din cele ascunse si secrete; au plecat pentru sine si apoi se intorc inapoi pentru ceilalti. Eu ma indoiesc  foarte mult de acest lucru, ca in momentul cand el s-a intors din munti si se pune in slujba celorlati el nu face de fapt nimic decat sa se foloseasca de magia neagra. Magia alba se produce pur si simplu de la sine. De exemplu a venit un om la tine cu o oarecare problema, chiar si de sanatate . Tu, este suficient numai sa stai putin de vorba, sa stai pe langa el, sa il atingi, iar daca trebuie sa se intample, insanatosirea se va intampla de la sine, fara sa stii macar cum s-a produs. Dar daca vine un om la tine cu o oarecare problema si tu incerci din volumul de informatii si cunostinte pe care le-ai acumulat sa ii rezolvi lui problema, asta nu este altceva decat magie neagra. Adica, in momentul respectiv, calugarul incearca sa modifice o parte din acel om in speranta ca modificand o parte, acea parte va modifica intr-o masura cat de mica, partea invecinata si asa dupa in lant, conform efectului de domino modificandu-se unele pe altele omul va scapa de problema. La Christos de exemplu, nu era asa. El doar punea mans pe ochii orbului si acela vedea. Pentru ca prin insusi Christos a intrat in acel om intregul, o energie cosmica care repara totul deodata si in intregime. Asta este magia alba. Magia alba este deci transformarea intregului, este intregul care modifica intregul si nu parti dintr-un sistem.

De exemplu iti duci masina la reparat. Ai dus o Dacie la mecanic, el pune mana pe ea si ea se transforma intr-un Mercedes. Asta e magie alba.
Dar daca duci Dacia si tot Dacia de acolo o scoti, desi cu un alt filtru, si chiar daca functioneaza mai bine, ea tot dacie a ramas. Aceasta este magie neagra.
M-am intalnit odata cu un om care statea pe o banca in parc. M-am asezat langa el nestiind ca omul este orb. Am inceput sa vorbesc cu el asa de la minte la minte cum ar fi. Si el a inceput sa imi spuna ca e orb, ca nu stie cum s-a intamplat lucrul respectiv, ca a inceput deodata sa vada din ce in ce mai prost iar apoi gradul de orbire s-a instalat din ce in ce mai puternic. Apoi am inceput sa ne deconectam de la problema pe care el o avea si eu am inceput sa il atrag cu gandul intr-o alta directie. L-am intrebat unde s-a nascut, el mi-a povestit, mi-am adus aminte ca in acele zone unde am stat si eu o jumatate de an, si am inceput sa discutam despre acele locruri si traditiile existente acolo. Si asa stand de vorba, despre una despre alta, de la suflet la suflet, omul respectiv s-a ridicat brusc si a inceput sa strige in gura mare ca a inceput sa vada, fara ca eu sa ii fac nimic, decat sa stau cu el de vorba. Apoi ,el a plecat foarte bucuros, iar eu am mai ramas mult timp sa ma gandesc ce s-a intamplat in aceasta perioada de timp cat am vorbit cu el. Rezulta ca atata timp cat problema este una la nivel constient, putem cumva sa ne luptam cu ea si in faza respectiva boala poate fi indepartata. Dar boala daca in timp a ajuns in subconstient ea tot ce face este sa provoace la nivel constient intretinerea acelei boli si mentinerea ei. Astfel, in timpul in care noi stateam pur si simplu de vorba de la suflet la suflet, nivelul constiintei lui s-a deconectat de la boala, eliberand calea catre subconstient si catre boala lui. In acel moment, umanoizii au putut patrunde in subconstientul lui si au curatat, au iluminat acea zona a subconstientului si in cateva fractiuni de secunda el si-a recuperat vederea. Uite asta este magia alba. Un astfel de procedeu sau astfel de stergere a informatiilor care intretin sau provoaca o boala la nivel constient din directia subconstientului nu o poate face altcineva decat umanoizii sau sferele energetice superioare. Dar pentru ca ele sa poata face asa ceva e nevoie ca omul sa deschida constient drumul catre propriul lui subconstient, astfel incat energiile superioare sa poata patrunde in subconstient si sa inlature acele lucruri. Asadar, pot spune urmatorul lucru : nu eu, nu el s-a vindecat, ci noi doi impreuna am creat o asemenea situatie incat drumul spre subconstientul lui s-a deschis iar umanoizii sau sferele inalte energetice au hotarat ca acest om trebuie ajutat, pentru ca, probabil exista un interes pentru el sau exista o astfel de necesitate si i-au sters acea boala sau acea informatie care metinea  boala la nivel constient din propriul lui subconstient. Eu stiu foarte clar ca acel lucru nu l-am facut eu, el s-a produs si datorita mie si datorita lui, dar nu l-am provocat eu in mod direct. Si atunci, am inteles, ca daca omul a primit un asemenea ajutor inseamna ca nu intamplator. Sferele energetic superioare au hotarat ca trebuie sa il ajute si inseamna ca exista pentru asta un sens si nu obligatoriu o logica. Astfel, magia alba este magia intamplarii. Magia care se bazeaza pe o serie intreaga de lucruri care pentru constiinta noastra limitata reprezinta doar intamplari. Este evident ca ele nu sunt intamplari. In Univers nu exista intamplari. Dar constiinta noastra nu poate cuprinde intreg volumul de sensuri sau de miscari astfel pentru noi ea apre ca o intamplare. Adica magia alba se intampla dupa vointa Duhului Sfant si nu dupa vointa mea. De aceea se si spune “Faca-se Voia Ta” !Toate celelalte lucrurui care se intampla si le poate omul provoca, le poate genera si trezi la viata din vointa lui reprezinta magia neagra.  Insa si aici trebuie sa intelegeti ca magia alba si magia neagra nu obligatoriu sunt lucruri bune sau rele, nu, ele fac parte dintr-un intreg. Magia alba practic, este nelimitata pentru ca face parte din Univers, este magia universului, iar magia neagra face parte din puterile noastre omenesti. Orice psiholog, orice psihiatru, orice om care lucreaza cu oamenii si care incearca sa ii convinga in ceva, fara sa vrea, se foloseste in fiecare zi de magia neagra. Din moment ce ai reusit sa convingi pe cineva de ceva opus decat credea el inseamna ca esti un bun magician negru. Asta nu inseamna ceva rau. Dimpotriva. Faptul ca te poti folosi un inalt grad de calificare. Asta inseamna ca stii ce faci si stii cum se produc efectele si care sunt conditiile necesare si suficiente ca un anumit efect sa apara. Omul de azi este total diferit. El nu mai trebuie sa traiasca dupa poruncile vechiului testament, nici dupa indrumarile noului testament. El trebuie sa traiasca dupa vointa duhului, dupa dorinta sufletului si dupa posibilitatile corpului fizic. Acest lucru trebuie bine memorat si in felul respectiv fiecare om, traind dupa aceasta noua porunca, va putea sa  parcurga mult mai usor calea iluminarii si inaltarii sale. Adica astazi trebuie ca omul sa traiasca dupa vointa duhului, dupa dorinta sufletului si dupa predispozitiile corpului fizic, deoarece corpul fizic al fiecaruia dintre noi are limitele sale. La fiecare limitele sunt diferite. La o persoana de exemplu se poate trezi clarviziunea foarte repede pentru ca are astfel de predispozitii iar la alta persoana acea clarviziune se poate sa nu se trezeasca niciodata. In schimb, se pot declansa alte puteri conform vointei Duhului Sfant care vor fi la fel de necesare si utile pentru dezvoltarea spirituala a acelui om. Duhul e ca un fel de dirijor iar sufletul un fel de regizor, iar corpul fizic este un actor. Adica duhul este un dirijor. El dirijeaza intreaga simfonie a vietii, a tuturor “intamplarilor” si a cosmosului nostru. Sufletul este un regizor care regizeaza evenimentele. Iar corpul este actorul care joaca acele roluri pe care sufletul le doreste si pe care duhul le voieste. Uite asta este Sfanta Treime cu adevat pe care trebuie sa ne-o insusim foarte bine si sa incepem sa traim dupa legile ei. Astfel daca duhul dirijeaza el trebuie sa detina si vointa iar dorinta sufletului nu reprezinta altceva decat un semn de orientare al nostru. Adica un jalon al nostru. Daca dirijorul, duhul, va arata cu bagheta catre om, atunci eu va trebui sa reactionez la indicatiile lui, corpul meu va trebui sa se supuna la dorinta sufletului meu si abia in felul respectiv toate actiunile mele vor duce spre ce inseamna bunastare materiala si spirituala. Corpul de fiecare data trebuie in totalitate sa se supuna dorinteleor sufletului meu si trebuie sa execute, sa joace ceea ce apare in dorinta sufletului. Tocmai din acest motiv trupul trebuie sa fie foarte artistic, bine intretinut, bine ingrijit. Astfel, toate cele spuse pana acum putem sa le  cuantificam intr-o alta viziune. Noi azi trebuie sa traim dupa strategia duhului, dupa tactica sufletului si dupa tehnica corpului. Adica sa traim in conformitate cu strategia duhului si in acelas timp cu tactica sufletului dar dupa posibilitatile tehnice ale corpului. Astfel tehnica trebuie sa fie pe planul trei.  ( Imi aduc aminte cand, in fosta URSS, cu foarta multa putere au inceput sa se promoveze luptele martiale. Se deschideau tot felul de sali pentru antrenamente, si acolo unii instructori, pe departe de a fi si maestrii spirituali ale acestei traditii, ii invatau pe toti, inclusiv si pe mine, cum sa dam eficient cu piciorul, pumnul, cotul, genunchiul, capul, astfel ca cel din fata noastra sa nu aiba nici o sansa de a ramane nevatamat si in picioare. In acele sali se invata foarte multa tehnica de lupta, dar nici un fel de ideologie. Astfel, la scurt timp, orasul a fost impanzit de baieti tineri ca mine, care, cu ardoare doreau sa isi demonstreze capacitatile tehnice in fata oricui. Baieti tineri ca mine dadeau multa bataie de cap politiei locale. Abia mai tarziu, eu am aflat, din gura unui maestru al luptelor martiale si nu din gura unui instructor ca un adevarat luptator este acela care va putea trai o viata intreaga fara macar sa nimereasca in situatia de a se vedea obligat de a folosi tehnicile de lupta si aparare.)

Incercand sa corectam sanatatea de jos in sus, adica de la nivelul corpului fizic catre sferele superioare psihoenergetice, nu vom reusi acest lucru niciodata. Pentru ca nu poate corpul modifica structurile psihoenergoinformative, structuri energetice superioare. Nu are cum sa faca acest lucru. Numai Duhul Sfant, sau structurile superioare modelandu-se si trasformandu-se pot modifica ceea ce se intampla la nivele mai joase, mai aproape de lumea materiala, inclusiv corpul fizic. Daca inlaturam anumite imbolnaviri sau deformari din structurile energoinformative, acestea pot disparea si din corpul fizic. Este mult mai bine cand omul incearca sa traiasca in lumea cauzalitatilor sau in luma intamplarilor decat atunci cand omul incearca sa traiasca intr-o lume dura, inflexibila, a planului. Asta nu inseamna ca omul nu trebuie sa isi creeze niciodata nici un fel de plan, doar ca aceste planuri trebuie sa fie unele generale, flexibile, asta pentru a-si da posibilitatea lui, si inclusiv vietii ca planul lui in fiecare moment al existentei sa poata fi corectat de lumea intamplarilor. Adica planul elastic poate fi corectat intotdeauna de cele mai diferite intamplari si situatii. Astfel omul va inainta mult mai usor prin viata decat atunci cand el va avea in fata un plan dur, un plan fixat, un plan inflexibil si se va stradui din rasputeri, cheltuind o cantitate imensa de energie si de nervi pentru a atinge intocmai planul propus. Din acest motiv, omului ii va fi mult mai usor daca el se va indeparta de planuri. Orice plan, nu e nimic altceva, decat o manifestare sau un fenomen satanic chiar. Este foarte greu sa respingi deodata toate planurile, dar treptat omul se poate indeparta de ele. Este mai favorabil ca omul sa aiba o intentie care duce intr-o anumita directie. Etapele trebuiesc vazute in minte sub forma de un plan flexibil. Mai degraba intentia omului trebuie sa il duca catre o anumita tinta iar modul de atingere a acelei tinte trebuie sa fie unul foarte flexibil ca sa poata permite vietii prin tot felul de intamplari sa il corecteze de fiecare data, mai la stanga, mai la dreapta, mai stai, mergi acum etc.

Sa dam un exemplu. Sa zicem ca mergem la o zi de nastere. Ai un anumit scop. Trebuie sa ajungi acolo la o anumita ora si stii ca oamenii te asteapta si este incomod si neplacut sa intarzii. Dar dintr-o data mergand pe strada ai simtit un impuls de a traversa pe partea cealalta. Desigur ca puteai sa te tii de planul tau si sa mergi mai departe pe partea stanga a strazii. Si sa nu asculti impulsul de a trece. Uite ca nu ai ascultat impulsul si ai continuat sa mergi si astfel iti cade un turture de gheata in cap si nu mai ajungi la ziua de nastere ci la spital. Daca ascultai impulsul de a trece pe partea cealalta a strazii in mod sigur se intampla cu totul altceva. Putea sa se produca un eveniment din miile de variante care putea sa iti schimbe viata cu totul. Putem spune ca acel impuls este un ajutor de la Dumnezeu care incearca sa trimita permanent semnale omului pentru a-l ajuta, doar ca omul nu asculta pentru ca e plin de tot felul de sterotipuri, cadre si prejudecati care sunt atat de dure incat omul le urmeaza cu absoluta strictete. Acest lucru se poate numi si un fel de telepatie intre lumile energetice si om. Dar aceasta telepatie functioneaza la oamenii care nu tin de tot felul de stereotipuri, cadre si prejudecati. Cu alte cuvinte, functioneaza la oamenii spontani, care asculta in permanenta impulsurile din lumile superioare, si se conformeaza imediat efectuand acea corectie in planul lui sau in demersurile sale.

Educatia ar trebui sa fie tot telepatica. Educatia de la parinti la copii trebuie sa fie mai degraba de la suflet la suflet si nu de la creier la creier. Atunci cand educatia se transmite de la creier la creier nu facem altceva decat sa le transmitem acel model dur de sabloane, stereotipuri, prejudecati si reguli care mai tarziu nu ii mai ofera copilului posibilitatea de a simti instinctiv sau telepatic impulsurile vietii care ii corecteaza demersurile. Copiii, in cursul vietii lor, mult mai des isi asculta impulsurile sufletului si fac asta prin doua polaritati de baza: rezonanta si disonanta. Atunci cand intre doua suflete apare rezonanta, intre cei doi oameni apare o stare de iubire, de compatibilitate si intelegere reciproca. Iar cand intre cele doua suflete apare disonanta, lucru care nu e rau deloc, acesta este menit sa trezeasca sufletul, sa nu il lase adormit.
Maturii, odata cu trecerea timpului isi formeaza propriile sabloane, mecanica a sufletului chiar, care nici macar nu o creaza constient si o imprumuta in mod inconstient, in forma gata creata, de la ceilalti. Ceilalti te invata, ce e bine, ce e rau, ce e frumos, ce e urat, ce trebuie facut, ce nu trebuie facut, si asa omul se inconjoara cu tot felul de sterotipii sau se baga pe el insusi cu tot cu suflet intr-un cadru destul de limitat, de sever , de inflexibil si traieste asa toata viata. Daca cadrul este mai larg, el are impresia unei libertati mai mari. Daca cadrul este foarte limitat si dur atunci putem spune ca omul traieste intr-un adevarat iad, deoarece acolo, gradul de libertate scade din ce in ce mai mult. Gradul de libertate este mai mare sau mai mic in functie de marimea cadrului in care omul traieste. Sunt cadre psihologice, sau cercuri mai largi si mai inguste. Sunt, in diferite culturi, cadre atat de inflexibile, dure si reci incat omul ajuns acolo nu are nici un fel de libertate sau libertatile lui sunt foarte clar delimitate, judecate si pedepsite daca cumva omul incalca anumite regului din acea lume social psihologica.

Atunci cand vorbim de planurile superioare sau de celelalte corpuri ale omului de regula avem in vedere corpul  mental, corpul astral si corpul eteric. Aceste corpuri pot fi declansate atat de jos in sus cat si de sus in jos. Omul care isi simte corpurile lui astrale, si mecanica este de sus in jos, adica de la corpurile fine catre corpul fizic, aceasta este miscarea fireasca sau miscarea Dumnezeiasca.
Atunci cand pornirea lor sau mecanica lor porneste de la corpul fizic catre cele fine, atunci putem spune ca omul deja se afla intr-o imparatie a diavolului deoarece aceasta este miscarea nefireasca.
Noi incercam tocmai din acest motiv, de jos in sus sa transformam lumea, adica dupa bunurile noastre placuri si propriile noastre ideologii incercam sa transformam cosmosul si pe Dumnezeu daca se poate. Pe cand miscarea corecta, Dumnezeiasca este exact invers, de sus in jos, adica legile cosmice trebuie sa se intrepatrunda cu ale noastre, iar noi trebuie sa simtim corpurile noastre astrale si sa ne raportam la ele corect astfel incat informatia trebuie sa vina de sus de la Duhul Sfant trecand prin corpul noastru mental, astral si eteric catre corpul nostru fizic. Si atunci, insasi Duhul Sfant trecand prin aceste corpuri, are posibilitatea in ultima instanta, sa corecteze chiar si sanatatea noastra fizica la nivelul corpului fizic.

Psihologia omului, cea care o avem azi ca stiinta, trebuie transformata, trebuie refacuta, adica trebuie sa devina psihomagie. Asta deoarece psihologia noastra de astazi este o stiinta care se ocupa de studiul unui sistem psihic al constiintei umane, logic organizate si nu are cum sa nu greseasca, pentru ca fiecare constiinta umana graviteaza in jurul unui centru de gravitatie cu propria sa logica, mai mult sau mai putin asemanatoare cu cea a altui om chiar din cadrul aceleiasi culturi; nemaivorbind de faptul ca daca oamenii apartin diferitelor culturi, sa zicem crestine si musulmane, atunci, logica organizarii constiintei lor este uneori total diferita. Necesitatile de baza raman aceleasi, iar trebuintele superioare pot varia atat ca forma cat si continut, mod de realizare, logica diferita a lucrurilor si valorilor. Din aceasta cauza noi gresim la fiecare pas oricat de mult ne straduim sa nu o facem. Omul este stapanul propriei sale constiinte, dar aceasta fiind atat de logic organizata, incat omul de multe ori nu poate pricepe logica propriei sale mentalitati. Din acest motiv ceea ce inseamna psihologie trebuie transformat in psihomagie. Psihomagia nu este nimic altceva decat o psihologie organizata cosmic si nu logic asa cum am creeat-o noi pana acum. Din acest motiv, in prima etapa trebuie sa reorganizam tot ce tine de psihicul nostru. Asta inseamna ca trebuie sa luam fiecare element care tine de psihologie. De exemplu atentia. Atentia la noi este foarte greu de condus. A fi atent este una dintre cele mai grele activitati. Aceasta permanent se concentreaza la ceva sau se deconcentreaza de la ceva, facand asta cu de la sine putere astfel incat omul nu are asupra ei aproape nici un fel de control. Cu un astfel de psihic organizat logic, practic omul nu are cum sa nu gresesca. Intre fazele atentiei : concentrare, salt, deconcentrare exista o oarecare legatura. O legatura care este destul de satanica, am putea spune. Atunci cand intre aceste trei faze a aparut aceasta legatura, aceasta uniune, putem spune ca omul a devenit sortit greselilor, chinurilor, imbolnavirilor si uneori chiar unei morti chinuitoare. Se intampla uneori cand aceste legaturi sunt intr-o anumita armonie, dar de cele mai multe ori, acestea se afla intr-o permanenta lupta. Tocmai miscarea corecta a atentiei noastre este sa sara de la un obiect al atentiei la un alt obiect al atentiei. Pentru ca viata este dinamica si permanent ceva in jurul nostru se schimba, se transforma. Noi am fost invatati ca atentia noastra sa se focalizeze pe ceva. Atata timp cat tu te focalizezi pe un singur lucru, nu ai cum sa simti toate corectiile care vin din exterior, din structurile psihoenergoinformative sub forma celor mai diferite presiuni sau influente, deoarece atentia noastra este focalizata la culoarea rosie a semaforului sau la orice altceva.  Un om cu atentia nefocalizata, poate vedea si culoarea rosie a semaforului si o multime de alte lucruri care se petrec in jurul lui, si aceste lucruri ii pot servi drept simboluri, atentionari, drept informatii suplimentare despre ceea ce se intampla cu el si mediul in care el se afla. In afara de asta, atentia trebuie sa se concentreze pe suflet, nu pe diferite obiecte exterioare. Pentru ca, atunci cand atentia este concentrata pe suflet si pe trairile noastre interioare, anume in acel moment noi vom deveni psihomagicieni capabili de a produce o serie intreaga de miracole atat in jurul nostru cat si in propria noastra viata.
La fel stau lucrurile si cu ce se numeste in psihologie, perceptia. Noi, de regula percepem tot ceea ce se reflecta, adica tot ce se afla in jurul nostru. Noi percepem prin diferite canale de perceptie: vizuale, auditive, olfactive dar in acelas timp noi putem sa ne concentram perceptia asupra corpurilor noastre fine. Adica asupra corpului mental, eteric si astral. Atunci cand noi incepem sa le percepem si ele vor incepe sa exprime forma noastra de gandire, modul nostru de traire si actiune, atunci vom deveni psihomagicieni. Astfel, sufletul declanseaza aceste corpuri eterice sau astrale, isi impune propria sa matrice, isi induce propriul program material, adica programul corpurilor fine. Ele vor incepe a se manifesta la nivelul planului fizic.
Tot asa stau lucrurile si la alte caracteristici ale psihicului nostru. Cum ar fi memoria. Atunci cand noi vom stramuta, sau vom concentra memoria asupra sufletului si corpului eteric, atunci noi vom avea acces foarte usor la ceea ce inseamna vietile noastre anterioare si viata noastra viitoare iar corpul nostru va reactiona la toate acestea in cel mai favorabil mod. Tocmai din acest motiv, psihologii si psihiatrii sunt un fel de dusmani a evolutiei spirituale a omenirii. Eu chiar as recomanda sa nu te adresezi unor asemenea specialisti. Psihicul nostru trebuie transformat intr-un spirit cosmic. Asa vom detine un psihic cosmic iar in acel moment vom detine o psihomagie, ceea ce inseamna ca astfel constiinta va fi primara iar existenta secundara. In felul respectiv omul va fi capabil sa creeze anumite situatii. Ceea ce sufletul va dori, va putea sa se manifeste in planul fizic material concret. Dar pentru asta este nevoie sa detinem un cu totul alt psihic. Nu un psihic logic organizat ci un psihic cosmic. Psihologia pe care o detinem noi astazi este aproape total pacatoasa. Un astfel de psihic nu are cum sa nu greseasca. El este organizat dupa principii negative. Miscarea trebuie sa porneasca de sus in jos asa cum este intreg cosmosul organizat. Intreg Universul are o anumita organizare si la fel trebuie sa fie si pishicul nostru conform legii similitudinii. Dar pentru a infaptui acest lucru este nevoie ca omul sa se intoarca catre Dumnezeu. Noi ne-am indepartat foarte mult de ceea ce se numeste Dumnezeu si din aceasta cauza am ajuns in cu totul alt spatiu al constiintei. Noi trebuie sa facem primul pas catre intoarcerea spre Dumnezeu.
Majoritatea oamenilor nu cunosc deloc constructia cosmica. Din aceasta cauza ei incearca sa isi imagineze o proprie versiune a acestuia si sa traiasca in conformitate cu ea. Putini oameni inteleg ce este de fapt natura. Natura este in primul rand un suflet. Sufletul copacului, sufletul care este sub forma de planta, sufletul raului, al muntelui, tot ce exista in jurul nostru are un suflet . Noi traim intr-o lume a sufletelor sau a spiritelor : spiritul meu, spiritul copacilor, spiritul raurilor, spiritul muntilor, spiritul padurilor. Si intre toate aceste spirite exista totdeauna o conexiune, o interdependenta, o interferenta. Ele comunica continuu cunoscandu-se unele pe altele atat sub  aspect cantitativ cat si sub aspect calitativ. Cu alte cuvinte, natura este Dumnezeu incarnat in aceasta forma pe care noi o cunoastem drept natura. Orice forma in aceasta lume poate fi convenabila sau inconvenabila. Forma cea mai convenabila este numita hram, adica acea forma care isi exprima continutul. Iar forma inconvenabila blocheaza exprimarea continutului. Oamenii au de exemplu o forma inconvenabila deoarece forma noastra blocheaza exprimarea continutului nostru. Forma convenabila sau forma comoda din noi, o vom putea dobandi abia atunci cand vom reusi ca sufletul sa se poata manifesta in exterior, cand vom deveni creatori si vom depasi acea granita in urma careia nu ne putem exprima continutul. Cand omul va reusi sa se transforme si sa isi poata manifesta liber continutul dinspre interior spre exterior, atunci vom putea spune ca omul detine un hram. Ceea ce inseamna ca sufletul va fi ceva flexibil, curgator, schimbator, adica care se manifesta in continuu. Chiar si corpul nostru va deveni mai flexibil.
Cand noi vedem o farfurie zburatoare, observam ca aceasta isi poate schimba forma putand dobandi orice fel de forma. Aceasta farfurie zburatoare vine din cu totul alt spatiu si detine un corp care il putem numi hram deoarece este flexibil si isi poate manifesta continutul. In lumea noastra, de exemplu sa luam un avion, forma acestuia este una dura, una inflexibila, astfel incat avionul il blocheaza pe pilot sa se exprime pe el insusi. Cu alte cuvinte avionul nu poate exprima continutul pilotului. Astfel, pilotul este nevoit sa se supuna regulior si limitelor acelei tehnologii pe care incearca sa o stapaneasca. Anume in asta consta diferenta. Tehnologiile noastre ne supun pe noi si nu ne permite sa ne exprimam, iar in alte planuri, acele fiinte detin tehnologii care se pot schimba, se pot transforma, astfel incat ele sa poata exprima continutul formei.
Noi toti credem ca dezvoltand tehnologia, am evoluat. In realitate nu am facut nimic decat am involuat deoarece toata aceasta tehnologie nu face nimic altceva decat sa nu ne permita sa ne exprimam pe noi insine si este impotriva naturii, dauneaza mediului. In general putem spune ca toata aceasta tehnologie este destructiva. La fel se intampla si cu tehnologia gandirii. Astazi tot mai multi oameni alearga dupa carti cat mai vechi deoarece considera ca, cu cat o carte e mai veche cu atat e mai autentica sau detine informatii mai autentice neintelegand ca toate acele carti nu aduc nici un folos in ceea ce priveste evolutia omului. Deoarece tot ceea ce este scris are functia de a distruge stereotipiile noastre, indeosebi a cititorului. Orice informatie scrisa nu poate face nimic mai mult decat sa distruga stereotipiile celui care o citeste. Dar in acelas timp, orice lucru scris nu e orientat spre dezvoltare ci spre distrugere. Oamenii care se folosesc de acele carti sau de ceea ce scrie in ele si incep sa isi ghideze comportamentele in conformitate cu cele citite, nimeresc in anumite capcane. Astfel toata aceasta biblioteca mondiala este utila doar pentru a distruge constiinta si sabloanele noastre mentale, felul nostru de a percepe lumea si de a ne raporta la anumite lucruri. Dupa ce citesti o multime de carti si totul in constiinta va fi distrus, atunci in capul omului se instaleaza haosul. Vedem asta aproape zilnic daca privim in jurul nostru. Vedem oameni care fac o sumedenie de cursuri si citesc o sumedenie de carti si devin din ce in ce mai confuzi, astfel cartile citite nu ii ajuta sa vada realitatea asa cum este ea ci ii arunca intr-o faza in care nici ce avea inainte in mintea lui nu mai are si nici ceva nou nu s-a instalat. Acele carti nu vin ca sa aduca o viziunea noua asupra realitatii ci sa le distruga pe cele existente. Atunci cand miscarea este de sus in jos, adica omul incepe sa culeaga acele informatii care vin din biblioteca cosmica, abia atunci incepe procesul de creatie, real si autentic. Pana atunci toate celelalte nu sunt nimic altceva, decat procese distructive. Adevarul nu poate veni decat din cosmos catre om si nu invers. Adica nu noi suntem acei, ca indivizi sau civilizatie umana care ii dam cosmosului directive. Se intampla exact invers. Cosmosul are deja propriile sale adevaruri si reguli. Ele de sus in jos vin catre noi doar trebuie tot timpul sa ne racordam la ele si sa ne comportam in conformitate cu acestea. Doar astfel este posibil  progresul sau ceea ce numim noi dezvoltare spirituala. Pana atunci tot restul sunt lucruri diavolesti care parca te dezvolta dar pana la urma efectul final este unul distructiv care produce in sufletulul omului, haos total. Exista multe capcane din acest punct de vedere in lumea noastra si in acea lume in care noi percepem ce este sufletul sau spiritul . Pentru ca oarecare miscare spre dezvoltare spirituala sa poata avea puncul de pornire, trebuie ca omul sa inteleaga ca noi traim intr-o sfera demonica, astfel incat noi suntem permanent supusi la trei mari ispite : egoul intelectului, egoul caracterului si egoul neamului. Acestia sunt trei mari demoni ispititori. Astfel, demonii au trei centre de conducere asupra omului si umanitatii in general. Pentru ca evolutia sa inceapa, omul trebuie sa transforme aceste trei centre de conducere, in trei mijloace de conducere. Omul trebuie sa reorienteze centrul de conducere spre suflet. Cand omul va stramuta centrul de conducere in suflet, atunci sufletul va folosi intelectul, caracterul si legaturile neamului ca instrument. Omul va avea posibilitatatea sa inceapa a simti regia sufletului iar corpul va deveni actor jucand exact ceea ce sufletul va regiza in fiecare moment al existentei sale. Noi jucam tot timpul diferite roluri. Daca suntem atenti la directivele sufletului atunci totul se schimba. Asupra unor roluri pe care incercam sa ni le asumam, sufletul nostru reactioneaza negativ si din acest motiv acele roluri nu ne reusesc. La alte roluri, sufleul reactioneaza pozitiv si acel rol ne aduce succes. Astfel omul treptat asculta tot mai mult sufletul pana devine deprindere. Daca omul este tot mai atent la chemarea sufletului, centrul de conducere se va muta acolo si noi vom incepe sa traim doar in conformitate cu ce ne dicteaza spiritul in fiecare moment al existentei noastre.
Daca zicem ca spiritul nostru este un fel de inger pazitor, atunci este evident ca acesta ne va scoate din orice situatie extrema in care am nimerit. Eu personal, am vazut asta nu o singura data la altii iar cand am practicat destul de intens aceste tehnologii chiar mie mi s-au intamplat aceste fenomene care sunt greu de explicat prin intermediul psihicului nostru logic organizat. De exemplu, mergi pe strada si deodata te vezi inconjurat de niste tineri in stare de ebrietate si destul de agresivi, care se afla sub influenta directa a diavolului. Atunci ce face omul? Acele trei sisteme, intelectul,caracterul si legatura cu neamul, atunci omul se sperie si intra automat in rolul de jertfa , puterea trecand automat la agresori. Omul reactioneaza in conformitate cu instinctul animalic. In momentul cand ai acceptat rolul de jertfa, ii stimulezi pe ei la agresivitate. Astfel, de cele mai multe ori se poate intampla ca rezultatul sa fie destul de neplacut. Tinerii respectivi provocati sau stimulati spre agresivitate te vor bate, te vor viola sau chiar din prea mult efervescenta te vor omori.
In schimb, omul care isi asculta sufletul, propriul regizor, poate lua un rol neasteptat fata de cei care incearca sa il agreseze. Ingerul pazitor poate provoca un astfel de scenariu sau un astfel de rol in care omul va nimeri imediat, incat acei agresori ori isi vor schimba intentiilor ori vor suferi transformari deoarece vor nimeri in alta piesa in care nu mai sunt stimulati la agresivitate. In acel moment ei isi vor schimba intentiile sau chiar vor trece la actiuni de prietenie, sau este chiar posibil ca in acele momente sa vada in tine o oarecare bestie, un oarecare monstru, ceva ce mintile lor nu au mai vazut, mintea lor nu e deprinsa cu astfel de situatii si nu vor stii cum sa reactioneze. Mintea lor, constiinta lor logic organizata va fi pur si simplu data peste cap si in acele momente si atunci, ei, pur si simplu nu stiu ce au de facut. Nu stiu cum sa reactioneze intr-o astfel de situatie care pentru ei este complet ilogica. Orice om care intelege ce se intampla este pus in situatia superioara, adica el chiar poate sa atace. Iar omul care desi pornit sa atace, nu intelege ce se intampla in jurul lui, in spatiul respectiv, el este pus in situatia de a se apara. El cauta raspuns, el nu mai poate ataca. De cele mai multe ori omul incearca sa alerge in directia total opusa. Astfel, in aceasta situatie, ingerul tau pazitor a manipulat psihicul logic construit a celor ce au vrut sa te atace si te-a salvat dintr-o situatie destul de critica.
Vei ramane la fel cum ai fost, dar cei care au vrut sa te atace e posibil sa te vada si sa ramai in mintea lor ca un monstru. Asa au vazut ei acea situatie.
Eu chiar am cunoscut o doamna in Rusia care cunostea tehnologia respectiva si se ocupa permanent de propria sa dezvoltare, de sincronizarea  psihicului ei cu sufletul sau cu structurile cosmic organizate si nu logic organizate de catre om pentru om. Ea a fost pusa in situatia de cateva ori de a fi atacata, cu scopul de a fi violata, jefuita sau batuta. In urma acelor intentii, deja de doua ori in viata ei s-a intamplat ca oamenii care au vrut sa o atace sau cel mai corect spus liderul acelora a si murit chiar in fata ei. Pur si simplu in cateva fractiuni de secunda se intampla ceva in interiorul corpului lor, ca un infart sau orice altceva, si acel om cade lat la pamant fara nici un fel de explicatie. Asta se intampla numai atunci cand puterea actiunii rautacioase a lor este atat de mare incat puterea contraactiunii este insuportabila pentru ei. Atat psihic cat si fizic, ceva cedeaza in interiorul lor. Nu ingerul pazitor il distruge, nu este un ucigas, ci omul pe sine se distruge odata ce are o forta foarte mare agresiva si cand aceasta se intoarce impotriva lui, este posibil ca ceva in corpul lui fizic sa nu reziste si omul cade jos. Pentru asa ceva, femeia nu a suportat nici o consecinta, a niciunei legi.  In plan social, in plan logic organizat nu poti demonstra ca ea l-a omorat pe acel om. De fapt, in sensul cel mai adevarat al cuvantului nu ea l-a omorat pe om, ci el singur a facut asta deoarece avea o intentie si o energetica negativa atat de puternica orientata catre ea, care in momentul intoarcerii imediate a facut ca anumite sisteme sa nu reziste in acel atacator.
Am cunoscut multi oameni care pot ucide cu un singur gand, cu o simpla intentie. Nici un fel de jurisprudenta nu va putea sapa pana acolo sa demonstreze acest lucru. Asta deoarece noi traim intr-o lume cu o mentalitate absolut materialista, din cauza respectiva daca omul a murit in fata altui om, dar pe camerele de vederi nu a aparut nici o lovitura, nimic vizibil material, nici o arma a crimei, nu poate fi dovedit ca a comis o crima. O perioada buna de timp, am practicat alaturi de ei astfel de psiho tehnologii si trebuie sa va spun ca sunt extrem de eficiente in anumite situatii clar delimitate.
Tot de la acesti oameni am primit sfatul de a nu ma mai gandi la bine si la rau. Lucrurile respective nici nu exista. Sunt niste inventii ale psihicului uman pentru ceilalti oameni, adica niste sabloane, niste stereotipii pe care psihicul oamenilor le-a creat pentru scopuri manipulative in directia altora.
Tot ce intelegem noi prin morala este un sistem total adaptat ispititorului, celui rau, foloseste intereselor lui si sunt create pentru bunastarea lui. Egoul fiecarui om se aduna si formeaza egoul intregii umanitati. Satana este nimic altceva decat egoul umanitatii. Satana este un mecanism de cadere in pacat, un sistem artificial pe care noi, cu propriile noastre puteri mentale l-am creat. Este un sistem diabolic creat atat de inteligent, incat omul cu un psihic logic construit nu are cum sa nu cada in pacat aproape la fiecare pas. In realitate Satana nici nu a existat. Noi oamenii l-am creat ca pe o structura artificiala, dar functionala, inzestrata cu o inteligenta extrem de fina, detine propriul pendul, si este capabila sa se materializeze in anumite situatii bine delimitate. Cu alte cuvinte, putem spune ca tot felul de draci si insasi Satana exista sub aspect energetic, informational si poate capata forme materiale in anumite situatii.
Pacatul primordial de a imparti lucrurile in bine si in rau, pacatul dezbinarii. Lucrurile sunt intregi si cu bine si cu rau, fiecare element are partile lui pozitive si negative sau placute si neplacute. In orice element de creatie exista un element de distrugere. Pentru a creea ceva trebuie sa distrugi inainte altceva. De ce ne chinuie tristetea? Pentru ca o respingem. Daca ea ar fi acceptata de psihicul nostru ca pe o stare cosmica, ca pe o stare fireasca, atunci noi am ajunge sa ne delectam cu propria noastra tristete, sa avem satisfactii, chiar destul de mari in urma ei daca am primi-o ca pe un dat, ca pe un lucru la fel de necesar cum e ziua si noaptea. Noi in schimb am fost invatati ca toate lucrurile se impart in bune si in rele si din cauza asta noi ajungem sa suferim in urma tristetii desi ea nu este ceva rau. Melancolia, tristetea, face parte din intreaga structura de stari pe care omul le are de-a lungul vietii. Nimerind in stare de tristete si acceptand-o, noi putem chiar invata foarte multe lucruri, putem crea. Drept dovada cunoastem o sumedenie de poeti care au creat adevarate opere de arta aflandu-se in permanenta intr-o stare de tristete sau chiar depresie.
Noi trebuie sa acceptam starea de tristete la fel ca starea de bucurie si vom ajunge asa foarte curand sa ne bucuram de aceasta stare si sa invatam din ea, sa ne spiritualizam prin intermediul ei. Insa atata timp cat noi consideram ca ea este o emotie negativa, suferim cand apare. Ceea ce trebuie sa inteleaga omul este ca el insasi, in fiecare moment, provoaca tot ce lui i se intampla. Atat fericirea cat si nefericirea. Noi ca umanitate provocam dezastre, crize, terorism si orice altceva. Noi provocam inclusiv coruptia, o sprijinim si facem totul, chiar daca inconstient, sa o mentinem. Pana cand omul nu va intelege aceste mecanisme, aceste lucruri nu vor disparea niciodata. Chiar din contra, ele vor avea totdeauna adepti, energie si vor dainui mult timp de acum incolo.
Chiar si atunci cand oameni, cu cele mai bune intentii, incearca sa se lupte cu prostitutia, cu drogurile, cu coruptia, ei nu fac nimic decat sa le provoace. Le provoaca dupa principiul Fructul interzis intotdeuna este dulce.
Daca omul ar invata sa reconstruiasca mersul firesc, Dumnezeiesc al lucrurilor, atunci el ar descoperi ca in orice mediu si spatiu ar putea dobandi un nivel de placere atat de mare incat alcoolul si drogurile in comparatie cu acea stare traita nu sunt decat niste lucruri inutile si puierile. Astfel omul ar vedea ca exista stari care le-ar putea trai dincolo de aceste surogate care nu fac nimic altceva decat sa distruga corpul. Orgasmul sufletesc este de zeci de mii de ori mai placut decat ceea ce poate dobandi omul in urma drogurilor, alcoolului sau sexului.
Exista in lumea in care traim un astfel de proces. Procesul de fiintare a naturi, de devenire a naturii. Daca omul ar invata sa se sincronizeze cu acest proces, ar fi intr-o permanenta stare de fericire. Iubirea lucreaza cu polaritatile, cu lucrurile care se afla in antagonism. Noi desigur am putea face si bine si rau, dar nu vom deveni dependenti fata de ele. Noi vom putea sa jonglam cu aceste dihotomii. Pana una alta aceste lucruri se intampla doar in viata a foarte putini oameni de pe pamant, deoarece majoritatea nimeresc in diferite capcane. In una dintre capcanele extremitatilor. Astfel unii se afla in permanenta goana dupa bine, ceilalti se afla intr-o permanenta goana dupa rau.
Unii vor sa vada numai binele iar altii vor sa vada numai raul. Si in felul respectiv toata umanitatea este deja impartita si dupa cum bine stim, cetatea care in interiorul sau este impartita nu va putea sta in picioare. Mai ales daca chiar omul in sine este dezbinat. Adica el vede binele din el si vede raul din el.
Exista oameni care se afla pozitionati exact la mijloc asa cum am scris in “Viata care ne traieste”. In acel mijloc de aur din care el jongleaza cu cea mai mare usurinta cu lucrurile care sunt catalogate de a fi bine si care sunt catalogate de a fi rau. El pur si simplu cu ele jongleaza, cu ele se joaca da nu ajunge sa fie dependent de ele. Astfel el reuseste sa creeze situatii care de obicei se manifesta chiar in fata propriilor sai ochi.

Nu trebuie niciodata sa uitam, ca aceasta lume este creata. Iar daca este creata, probabil are si un sens, chiar si un scop pe care Creatorul va face totul ce este necesar si suficient ca sa il realizeze. Planeta noastra, cat si intregul Sistem Solar, se misca catre ceva, spre undeva, unde trebuie sa ajunga evoluand el insusi si obligandu-ne pe noi sa evoluam. Asa ca, incercarile stupide a umanitatii de a schimba planurile, instrumentele si modalitatile de atingere a scopului Creatorului nu vor duce niciodata la implinirea lor decat poate doar la iluzia ca asa se intampla, dar chiar si aceasta iluzie are o viata scurta in interiorul unui cadru istoric si psihologic al umanitatii. Dupa un timp, cum e cel de azi de exemplu, constiinta umanitatii, psihologia, cunoasterea, evolueaza si vechea iluzie dispare. Sper ca in viitoarea era a varsatorului, umanitatea sa paraseasca aceste iluzii si sa treaca la actiuni si la forme de gandire mult mai progresiste decat cele de pana acum. De fapt, numai acei oameni care deja incep sa-si structureze constiinta in acest sens, vor putea trece in era varsatorului. Ceilalti se vor  pierde pe cale.
Va trece timpul si vom vedea cum din ce in ce mai multi oameni pur si simplu innebunesc. Cand pentru unii schimbarile globale si de mentalitate vor genera renastere intelctuala, mentala, pentru altii, aceleasi schimbari vor genera nebunie, neintelegere, pierdere, iclusiv si a iluziilor. A pierde chiar si o iluzie este tot o pierdere pentru foarte multi oameni si acestia fiind atat de inflexibili, pur si simplu vor prefera sa moara decat sa ramana fara ceea ce au crezut ca stiu, pot si stapanesc. Cand schimbarile vor genera pentru unii renastere emotionala, pentru altii aceleasi schimbari vor fi percepute si traite ca moarte sferei emotionale. Nu vor mai stii cum sa simta si nici ce sa creada. Cand schimbarile vor atinge planurile eterice, foarte multi oameni, si anume cei flexibili, cei care gandesc global, vor simti o noua putere de viata, o noua vibratie, o noua dorinta puternica de a trai si crea, un nou nivel de sanatate pe cand pentru ceilalti, inflexibili, care gandesc local, din puncte fixe de vedere, aceleasi schimbari vor genera boala, suferinta, lipsa de energie si nedorinta de a trai. Iar cand transformarile vor atinge planul fizic, atunci pur si simplu pentru unii va fi o renastere fizica, noi capacitati fizice, unii poate chiar vor renaste sau isi vor regenera tesuturile si organele, pe cand pentru altii va fi durere fizica, boala, suferinta si scrasnit din dinti.



Va doresc la toti mai multa flexibilitate, cunoastere, iesire din stereotipii, dogme, sabloane si tot felul de cadre. Va doresc o gandire globala si o inaintare a voastra catre Dumnezeu, catre intelepciune, catre sferele inalte si nu o gandire primitiva, locala, care nu este capabila decat sa apere niste interese proprii si stupide, sa vada doar partea in detrimentul intregului.

11.10.2011
Anatol Basarab

sursa: http://anatolbasarab.me/